Vânzarea activelor Lukoil nu se poate face la fel de simplu ca orice tranzacție de piață. Fiind vorba de obiective strategice pentru România, e nevoie de o analiză a Consiliului Concurenței și de un eventual acord al CSAT pentru ca Carlyle să poată cumpăra Lukoil.
Guvernul explică exact cum se poate face tranzacția
Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, și Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, au detaliat pentru MEDIAFAX, care sunt pașii procedurali pentru ca tranzacția de preluare a activelor din România ale Lukoil de către grupul Carlyle să fie avizată de statul român.
Investitorii străini nu pot intra oricum pe piața românească, la fel cum nici nu pot pleca din România în orice condiții, astfel că legea se aplică și în cazul tranzacției agreate, conform comunicării oficiale, dintre americanii de la Carlyle, care au decis să cumpere activele rușilor de la Lukoil la nivel global, implicit din România.
Acordul dintre cei doi giganți nu poate fi însă finalizat fără avizele obligatorii prin legea statelor pe teritoriul cărora rușii dețin active, iar tranzacția globală este, procedural, un caz aparte în analiza autorităților române.
Avizul CSAT și al Consiliului Concurenței e necesar
În cazul României, vorbim de cel puțin două avize obligatorii: cel al Comisiei de Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), care poate duce și la implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), și al Consiliului Concurenței, care verifică în ce măsură tranzacția ar duce la o cotă de piață cu impact asupra mediului concurențial având în vedere că grupul deține deja active în România. Consiliul Concurenței este și entitatea care asigură secretariatul CEISD, conform legii.
Mihai Jurca și Bogdan Chirițoiu au confirmat pentru Mediafax că, deocamdată, entitățile pe care le conduc nu a fost informat oficial din partea potențialului cumpărător și au punctat pașii procedurali pentru a aviza, favorabil sau negativ, tranzacția.
Din punct de vedere concurențial, dacă tranzacția are un impact peste nivelul național, analiza poate fi preluată de Comisia Europeană, a precizat șeful Consiliului Concurenței, aflat chiar la Bruxelles joi.
„Consiliul Concurenței nu a fost notificat până în acest moment cu privire la o tranzacție care să implice Lukoil și Carlyle. În acest caz, companiile au cifre de afaceri foarte mari și este posibil ca tranzacția să fie de competența Comisiei Europene. Vom coopera cu autoritățile europene, în cadrul mecanismelor de lucru existente, pentru a contribui la evaluarea impactului operațiunii asupra pieței din România”, a transmis Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, într-o declarație pentru Mediafax.
Deocamdată, nu există o intenție oficială de achiziție
Nici Cancelaria Prim-Ministrului nu a primit încă o notificare oficială din partea Carlyle pentru preluarea activelor Lukoil din România, a declarat și Mihai Jurca.
„Nu am primit o notificare în sensul ăsta. La fel ca și în alte juristicții, și la noi, compania va face o solicitare care va veni în atenția CEISD, la fel cum se întâmplă, nu știu, se va întâmpla și în alte țări unde există active Lukoil. În cazul nostru, avizul este dat de CEISD – CSAT în funcție de tipul ei pentru că legea de organizare a CEISD este foarte clară referitor la când intervine și cum intervine CSAT: dacă există avize condiționate, dacă există avize de refuz, atunci este și CSAT consultat”, a declarat Mihai Jurca.
Așa s-a întâmplat în cazul tranzacției prin care grupul ungar MVM a vrut să preia furnizarea de la nemții de la E.ON Energie România, dar CEISD a dat un aviz negativ, care a ajuns la CSAT.
„La momentul la care vom primi solicitarea vom începe analiza. Momentan nu există, am văzut în presa internațională”, a spus Mihai Jurca.
Conform legii, la CEISD ajung în analiză investițiile notificate de peste 2 milioane de euro, iar decizia va fi luată de autoritățile române pentru activele de pe teritoriul național, chiar dacă tranzacția este globală, și nu la nivelul Comisiei, a confirmat Mihai Jurca pentru Mediafax.
„Comisia judecă sau dispune sancțiuni impuse de către Comisie. Au fost situații, în special din zona companiilor sau structurilor din Rusia, au fost situații în care comisia impus sancțiuni, există nouă sau 10 runde de sancțiuni, și atunci orice sancțiune impusă de Comisie trebuie eventual ridicată sau modificată la Comisie. Dar nu e cazul aici. Sancțiunile au fost impuse de SUA și notificarea pentru orice activitate o face compania Carlyle în cazul acesta, pentru fiecare țară sau jurisdicție unde există active care au făcut obiectul tranzacției”, a explicat Mihai Jurca.
Durata procedurii de avizare nu este bătută în cuie, iar legea propusă recent să fie modificată ajută la scurtarea termenelor, a explicat șeful Cancelariei Prim-Ministrului.
„Depinde foarte mult de ce anume se solicită. Nu știu, se solicită investiții sau doar achiziția, dacă e doar o schimbare de proprietar în primă fază, sigur, cât timp documentele și detaliile de care avem nevoie sunt depuse, nu estimez să dureze foarte mult. Dar nu mă pronunț în ceea ce privește concentrarea economică despre care vorbea domnul Chirițoiu. Deci depinde și de ce vor solicita. În principiu, dacă solicită doar schimbarea de proprietate, nu văd să dureze foarte mult”, a declarat Mihai Jurca.
Tranzacția se poate perfecta în circa două luni
„Acum noi oricum am pus în transparență o serie de modificări legislative care să scurteze foarte mult timpii de analiză pentru CEISD. Repet, dacă lucrurile sunt simple din perspectiva propunerii, documentele sunt complete, nu trebuie să dureze mai mult de maxim două luni”, a precizat Mihai Jurca.
Un element care este luat în calcul în analiză, a confirmat șeful Cancelariei, este și faptul că în octombrie expiră licența de exporare în perimetrul Trident din Marea Neagră, proiect în care Lukoil deține 78% din acțiuni, iar restul, de producătorul național de gaze Romgaz.
„Evident că da. Dar asta v-am spus, depinde de ce va solicita compania. Dacă va solicita, pentru că, până la urmă, s-ar putea ca achiziția asta să dureze mai mult timp. Dar există un act normativ pe care ANRM l-a propus, aprobat anul trecut, legat de acea licență, ca în situațiile respective, licența rpoate fi preluată de Romgaz”, a conchis Mihai Jurca.
Este vorba de Ordonanța de Urgență nr. 67/ 2025 de modificare a Legii petrolului nr. 230/2004 care, așa cum anunța premierul Ilie Bolojan la acea dată, clarifică două aspect importante în contextul sancțiunilor.
„Pe de o parte, cum se aplică sancțiunile internaționale în zona de exploatare și explorare a resurselor petroliere, în așa fel încât să fie protejate interesele țării noastre. Și, de asemenea, clarifică aspectele juridice în cazul în care se denunță unilateral acordurile petroliere în care sunt mai mulți titulari, în așa fel încât interesele țării noastre să fie protejate″, a subliniat premierul, după ședința de Guvern.
De amintit că gigantul american de asset management Carlyle deține în România Black Sea Oil&Gas (BSOG), companie care extrage de trei ani gaze offshore din Marea Neagră, la Midia, un perimetru de mai mică adâncime decât cel învecinat, Neptun Deep, operat de OMV Petrom, partener egal cu Romgaz în această concesiune.
Lukoil a anunțat că își vinde activele
La sfârșitul lui octombrie, Lukoil anunțase intenția de a vinde activele sale din străinătate „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.
Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scria Reuters.
Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.
În România, Lukoil International GmbH controlează integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.
Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro. În 2024, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.
Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră, Trident, în parteneriat cu Romgaz – prin subsidiara olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.
LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.
PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2023, ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Compania are un administrator bulgar.
Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a avut profit și are 6 angajați.
