Alegeri prezidenţiale în Polonia. Cursă strânsă între Andrzej Duda şi proeuropeanul Rafal Trzaskowski, primarul Varşoviei
Polonia organizează duminică primul tur al alegerilor prezidenţiale – amânate din cauza pandemiei de Covid-19 – pe fondul îngrijorărilor cu privire la standardele democratice. Votul va determina şi viitorul guvernului de dreapta care îl susţine pe actualul preşedinte Andrzej Duda pentru a câştiga un nou mandat.
Preşedintele în funcţie, Andrzej Duda, în vârstă de 48 de ani, candidează pentru un nou mandat, în timp ce zece candidaţi încearcă să-l înlocuiască, scrie AFP.
Sondajele de opinie arată că primarul oraşului Varşovia, Rafal Trzaskowski, un liberal din principalul partid de opoziţie Platforma Civică (PO), este cel care va intra în turul al doilea al prezidenţialelor, ce vor avea loc pe 12 iulie.
Victoria pentru Trzaskowski (de asemenea în vârstă de 48 de ani) ar însemna o lovitură grea dată guvernului condus de Partidul Ordine şi Justiţiei (PiS), care s-a bazat pe aliatul său Andrzej Duda pentru a susţine legislaţia controversată, în special reformele judiciare.
În timp ce PiS insistă că este nevoie de schimbări pentru a elimina corupţia din justiţie, criticii şi Uniunea Europeană insistă că acestea vor eroda independenţa justiţiei şi democraţia, la doar trei decenii după ce Polonia a ieşit din comunism.
Preşedintele american Donald Trump, care consideră administraţia conservatoare PiS drept un aliat cheie european, i-a oferit lui Duda „binecuvântarea” în această săptămână. Trump l-a invitat miercuri la Casa Albă, Duda fiind primul lider străin care a vizitat SUA de când a început pandemia de coronavirus, cu doar patru zile înaintea zilei alegerilor prezidenţiale din Polonia.
Programate iniţial pentru luna mai, alegerile au fost amânate din cauza pandemiei şi sunt organizate într-un sistem hibrid – vot poştal şi convenţional – cu scopul de a limita răspândirea infecţiei.
În timp ce cifrele oficiale arată peste 33.000 de cazuri confirmate de Covid-19 şi peste 1.400 de decese, ministrul Sănătăţii a recunoscut că există probabil până la 1,6 milioane de cazuri nedetectate în Polonia, o ţară a UE de 38 de milioane de locuitori.
Retorica anti-gay
Duda le-a promis polonezilor să apere o întreagă serie de avantaje sociale acordate de partidul său aflat la putere – inclusiv o alocaţie pentru copii şi pensii recalculate -, un argument-cheie – care a adus PiS al doilea mandat, obţinut la alegerile legislative din octombrie.
Preşedintele a susţinut atacurile PiS împotriva lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT) şi împotriva valorilor occidentale, în care criticii săi văd o diversiune de la suspiciunile de corupţie care vizează oficiali de rang înalt din PiS în gestionarea crizei Covid-19.
Atacurile anti-gay ale şefului statului în exerciţiu au declanşat proteste atât în Polonia, cât şi în străinătate.
Făcându-şi campanie cu mottoul ”Ne-am săturat”, principalul rival al preşedintelui în exerciţiu, Rafal Trzaskowski, s-a anagajat să repare relaţiile cu Bruxelles-ul.
Modelul Budapesta?
De la câştigarea puterii în 2015, atât Duda, cât şi PiS-ul au provocat tensiuni cu UE, exercitându-şi influenţa prin intermediul companiilor de stat şi al radiodifuzorilor publici.
Unii analişti privesc alegerile ca fiind un moment crucial: un al doilea mandat de cinci ani pentru Duda ar permite PiS să facă schimbări şi mai controversate, în timp ce înfrângerea ar putea descătuşa puterea partidului.
„O victorie pentru Duda ar deschide calea către „consolidarea tendinţelor” din est, precum ascensiunea oligarhilor … şi o cotire către modelul de la Budapesta al lui Viktor Orban – acesta este pericolul”, a declarat politologul Universităţii din Varşovia, Anna Materska- Sosowska pentru AFP.
Potrivit ultimelor sondaje, Duda ar urma să obţină cu uşurinţă o victorie în primul tur, duminică, însă are doar 50% şanse în turul doi, la 12 iulie, probabil împotriva rivalului său liberal Rafal Trzaskowski, primarul Varşoviei.
Secţiile de votare s-au deschis la ora 7:00 şi se vor închide la ora 21:00 (orele locale), cu un exit-poll imediat ce se încheie votarea.
Sursa: www.mediafax.ro
- Marius Lulea: Ca în 1940, fiecare ocupant a luat câte ceva: unul pădurile, petrolul, altul cerealele, unii apa, alții energia
În 1940, România era sfâșiată sub ochii unei conduceri slabe, care nu s-a opus și nu a avertizat poporul. Fiecare putere străină și-a luat partea: rușii au luat Basarabia, ungurii Ardealul, bulgarii Cadrilaterul. Astăzi, scenariul se repetă, dar în tăcere, fără granițe redesenate , doar cu semnături, datorii și contracte păguboase. Suntem, de fapt, mai … - Românii cer întâi să se taie pensiile speciale și din numărul de parlamentari, apoi să se ceară de la popor sacrificii!
Guvernanții vorbesc despre austeritate, cer românilor „solidaritate” și sacrificii, dar refuză cu încăpățânare să taie din privilegiile clasei politice. În loc să înceapă cu pensiile speciale, cu cele cinci funcții de vicepremier, cu armata de parlamentari inutili, puterea lovește direct în elevi, profesori, medici, militari și salariații din mediul privat. Românii s-au săturat să audă … - România are de două ori mai mulți parlamentari decât Olanda. Și infinit mai puțină rușine.
România a reușit performanța să aibă peste 460 de parlamentari, în timp ce Olanda se descurcă excelent cu doar 225. Două țări europene, două lumi paralele: una umflată de politruci, alta condusă de oameni responsabili. Diferența? La noi, fiecare partid trebuie să-și plaseze pilele. Funcțiile sunt trofee, nu instrumente de guvernare. În timp ce olandezii … - Grupul AUR din PE a strâns semnături pentru moțiune împotriva Ursulei. Ce înseamnă acest lucru
Pentru prima dată după multe legislaturi de obediență generală, o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene prinde contur la Bruxelles. Grupul AUR, prin europarlamentarii săi, a strâns peste 10% din semnăturile necesare pentru declanșarea procedurii împotriva Ursulei von der Leyen. Nu e doar un gest simbolic, ci o lovitură politică la temelie , un act … - Dacă puneau taxă pe hoție, se echilibra bugetul imediat
Guvernul tot caută soluții miraculoase să astupe găurile bugetare. Taie de la profesori, de la elevi, de la pensionari, inventează taxe noi, dublează TVA-ul, dar uite o idee simplă pe care au ratat-o: să introducă o taxă pe hoție. Nu mare, ceva simbolic , un procent din șpaga încasată sau din contractul umflat cu statul. …
