Alegeri prezidenţiale în Polonia. Cursă strânsă între Andrzej Duda şi proeuropeanul Rafal Trzaskowski, primarul Varşoviei
Polonia organizează duminică primul tur al alegerilor prezidenţiale – amânate din cauza pandemiei de Covid-19 – pe fondul îngrijorărilor cu privire la standardele democratice. Votul va determina şi viitorul guvernului de dreapta care îl susţine pe actualul preşedinte Andrzej Duda pentru a câştiga un nou mandat.
Preşedintele în funcţie, Andrzej Duda, în vârstă de 48 de ani, candidează pentru un nou mandat, în timp ce zece candidaţi încearcă să-l înlocuiască, scrie AFP.
Sondajele de opinie arată că primarul oraşului Varşovia, Rafal Trzaskowski, un liberal din principalul partid de opoziţie Platforma Civică (PO), este cel care va intra în turul al doilea al prezidenţialelor, ce vor avea loc pe 12 iulie.
Victoria pentru Trzaskowski (de asemenea în vârstă de 48 de ani) ar însemna o lovitură grea dată guvernului condus de Partidul Ordine şi Justiţiei (PiS), care s-a bazat pe aliatul său Andrzej Duda pentru a susţine legislaţia controversată, în special reformele judiciare.
În timp ce PiS insistă că este nevoie de schimbări pentru a elimina corupţia din justiţie, criticii şi Uniunea Europeană insistă că acestea vor eroda independenţa justiţiei şi democraţia, la doar trei decenii după ce Polonia a ieşit din comunism.
Preşedintele american Donald Trump, care consideră administraţia conservatoare PiS drept un aliat cheie european, i-a oferit lui Duda „binecuvântarea” în această săptămână. Trump l-a invitat miercuri la Casa Albă, Duda fiind primul lider străin care a vizitat SUA de când a început pandemia de coronavirus, cu doar patru zile înaintea zilei alegerilor prezidenţiale din Polonia.
Programate iniţial pentru luna mai, alegerile au fost amânate din cauza pandemiei şi sunt organizate într-un sistem hibrid – vot poştal şi convenţional – cu scopul de a limita răspândirea infecţiei.
În timp ce cifrele oficiale arată peste 33.000 de cazuri confirmate de Covid-19 şi peste 1.400 de decese, ministrul Sănătăţii a recunoscut că există probabil până la 1,6 milioane de cazuri nedetectate în Polonia, o ţară a UE de 38 de milioane de locuitori.
Retorica anti-gay
Duda le-a promis polonezilor să apere o întreagă serie de avantaje sociale acordate de partidul său aflat la putere – inclusiv o alocaţie pentru copii şi pensii recalculate -, un argument-cheie – care a adus PiS al doilea mandat, obţinut la alegerile legislative din octombrie.
Preşedintele a susţinut atacurile PiS împotriva lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT) şi împotriva valorilor occidentale, în care criticii săi văd o diversiune de la suspiciunile de corupţie care vizează oficiali de rang înalt din PiS în gestionarea crizei Covid-19.
Atacurile anti-gay ale şefului statului în exerciţiu au declanşat proteste atât în Polonia, cât şi în străinătate.
Făcându-şi campanie cu mottoul ”Ne-am săturat”, principalul rival al preşedintelui în exerciţiu, Rafal Trzaskowski, s-a anagajat să repare relaţiile cu Bruxelles-ul.
Modelul Budapesta?
De la câştigarea puterii în 2015, atât Duda, cât şi PiS-ul au provocat tensiuni cu UE, exercitându-şi influenţa prin intermediul companiilor de stat şi al radiodifuzorilor publici.
Unii analişti privesc alegerile ca fiind un moment crucial: un al doilea mandat de cinci ani pentru Duda ar permite PiS să facă schimbări şi mai controversate, în timp ce înfrângerea ar putea descătuşa puterea partidului.
„O victorie pentru Duda ar deschide calea către „consolidarea tendinţelor” din est, precum ascensiunea oligarhilor … şi o cotire către modelul de la Budapesta al lui Viktor Orban – acesta este pericolul”, a declarat politologul Universităţii din Varşovia, Anna Materska- Sosowska pentru AFP.
Potrivit ultimelor sondaje, Duda ar urma să obţină cu uşurinţă o victorie în primul tur, duminică, însă are doar 50% şanse în turul doi, la 12 iulie, probabil împotriva rivalului său liberal Rafal Trzaskowski, primarul Varşoviei.
Secţiile de votare s-au deschis la ora 7:00 şi se vor închide la ora 21:00 (orele locale), cu un exit-poll imediat ce se încheie votarea.
Sursa: www.mediafax.ro
- Catedrala Sfânta Sofia din Istanbul, moschee în curând?
Cea mai înaltă instanță administrativă a Turciei a studiat joi o cerere de reconversie în moschee a Catedralei Sfânta Sofia din Istanbul, o măsură pe care președintele Recep Tayyip Erdogan o cere intens, cu riscul de a stârni tensiuni cu mai multe țări, scrie AFP.Consiliul de Stat a analizat această cerere formulată de mai multe - Rezultatele finale ale referendumului pentru reforma constituțională din Rusia: 77,92 % dintre ruși susțin modificările
Ruşii au validat în proporţie de 77,92% revizuirea Constituţiei, ceea ce îi permite lui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036, potrivit numărătorii finale difuzate joi, rezultat calificat de opoziţie drept „mincinos”, informează AFP. Opozantul rus Aleksei Navalnîi a calificat acest vot drept „o enormă minciună”, invitându-şi susţinătorii să se mobilizeze pentru viitoarele - Confuzie în presă privind legea pensiilor. Au încurcat Rep. Moldova cu România
Încurcături privind legea pensiilor. Casa Națională de Pensii Publice a României a avut o poziție după ce în mass-media au apărut informații conform cărora, începând cu data de 1 iulie, legea pensiilor se modifică. Instituția a explicat că știrile aveau legătură cu sistemul de pensii din Republica Moldova, nu din România, scrie Infoprut. „Informaţiile apărute - Dan Dungaciu despre situația din Rep. Moldova: S-a depăşit o linie roşie, asistăm la o confruntare între mafioți
în Republica Moldova, asistăm la o confruntare între mafioți. Astfel a comentat Dan Dungaciu, analist politic de la București, incidentele care au avut loc astăzi pe scena politică de la Chișinău. „Este ca şi cum statul acţionează în felul următor: te lupţi cu mafioţii răpindu-le familia sau dacă un terorist acţionează, răspunsul statului este să - BERD și BEI oferă fonduri pentru fermierii români în valoare de 12,5 miln de euro
Finanțarea va fi asigurată prin intermediul Agricover Credit IFN, principala instituție financiară dedicată finanțării agriculturii românești. Fermierii din România vor beneficia de acces îmbunătățit la finanțare prin intermediul noilor fonduri oferite Agricover Credit IFN de către Banca Europeană pentru Reconstrucție si Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI). Agricover Credit IFN finanțează sectorul agricol și zootehnic și lucrează cu