Alegeri prezidenţiale în Polonia. Cursă strânsă între Andrzej Duda şi proeuropeanul Rafal Trzaskowski, primarul Varşoviei
Polonia organizează duminică primul tur al alegerilor prezidenţiale – amânate din cauza pandemiei de Covid-19 – pe fondul îngrijorărilor cu privire la standardele democratice. Votul va determina şi viitorul guvernului de dreapta care îl susţine pe actualul preşedinte Andrzej Duda pentru a câştiga un nou mandat.
Preşedintele în funcţie, Andrzej Duda, în vârstă de 48 de ani, candidează pentru un nou mandat, în timp ce zece candidaţi încearcă să-l înlocuiască, scrie AFP.
Sondajele de opinie arată că primarul oraşului Varşovia, Rafal Trzaskowski, un liberal din principalul partid de opoziţie Platforma Civică (PO), este cel care va intra în turul al doilea al prezidenţialelor, ce vor avea loc pe 12 iulie.
Victoria pentru Trzaskowski (de asemenea în vârstă de 48 de ani) ar însemna o lovitură grea dată guvernului condus de Partidul Ordine şi Justiţiei (PiS), care s-a bazat pe aliatul său Andrzej Duda pentru a susţine legislaţia controversată, în special reformele judiciare.
În timp ce PiS insistă că este nevoie de schimbări pentru a elimina corupţia din justiţie, criticii şi Uniunea Europeană insistă că acestea vor eroda independenţa justiţiei şi democraţia, la doar trei decenii după ce Polonia a ieşit din comunism.
Preşedintele american Donald Trump, care consideră administraţia conservatoare PiS drept un aliat cheie european, i-a oferit lui Duda „binecuvântarea” în această săptămână. Trump l-a invitat miercuri la Casa Albă, Duda fiind primul lider străin care a vizitat SUA de când a început pandemia de coronavirus, cu doar patru zile înaintea zilei alegerilor prezidenţiale din Polonia.
Programate iniţial pentru luna mai, alegerile au fost amânate din cauza pandemiei şi sunt organizate într-un sistem hibrid – vot poştal şi convenţional – cu scopul de a limita răspândirea infecţiei.
În timp ce cifrele oficiale arată peste 33.000 de cazuri confirmate de Covid-19 şi peste 1.400 de decese, ministrul Sănătăţii a recunoscut că există probabil până la 1,6 milioane de cazuri nedetectate în Polonia, o ţară a UE de 38 de milioane de locuitori.
Retorica anti-gay
Duda le-a promis polonezilor să apere o întreagă serie de avantaje sociale acordate de partidul său aflat la putere – inclusiv o alocaţie pentru copii şi pensii recalculate -, un argument-cheie – care a adus PiS al doilea mandat, obţinut la alegerile legislative din octombrie.
Preşedintele a susţinut atacurile PiS împotriva lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT) şi împotriva valorilor occidentale, în care criticii săi văd o diversiune de la suspiciunile de corupţie care vizează oficiali de rang înalt din PiS în gestionarea crizei Covid-19.
Atacurile anti-gay ale şefului statului în exerciţiu au declanşat proteste atât în Polonia, cât şi în străinătate.
Făcându-şi campanie cu mottoul ”Ne-am săturat”, principalul rival al preşedintelui în exerciţiu, Rafal Trzaskowski, s-a anagajat să repare relaţiile cu Bruxelles-ul.
Modelul Budapesta?
De la câştigarea puterii în 2015, atât Duda, cât şi PiS-ul au provocat tensiuni cu UE, exercitându-şi influenţa prin intermediul companiilor de stat şi al radiodifuzorilor publici.
Unii analişti privesc alegerile ca fiind un moment crucial: un al doilea mandat de cinci ani pentru Duda ar permite PiS să facă schimbări şi mai controversate, în timp ce înfrângerea ar putea descătuşa puterea partidului.
„O victorie pentru Duda ar deschide calea către „consolidarea tendinţelor” din est, precum ascensiunea oligarhilor … şi o cotire către modelul de la Budapesta al lui Viktor Orban – acesta este pericolul”, a declarat politologul Universităţii din Varşovia, Anna Materska- Sosowska pentru AFP.
Potrivit ultimelor sondaje, Duda ar urma să obţină cu uşurinţă o victorie în primul tur, duminică, însă are doar 50% şanse în turul doi, la 12 iulie, probabil împotriva rivalului său liberal Rafal Trzaskowski, primarul Varşoviei.
Secţiile de votare s-au deschis la ora 7:00 şi se vor închide la ora 21:00 (orele locale), cu un exit-poll imediat ce se încheie votarea.
Sursa: www.mediafax.ro
- Mirel Palada: USR este cel mai mare duşman al ţării; e o armă soroşistă ticăloasă în mâna celor ce ţin România cu capul energetic la fund
„USR, o armă soroşistă ticaloasă în mâna celor ce ţin România cu capul energetic la fund. Nişte nemernici. Citiţi si întelegeţi de ce acest partid e cel mai mare duşman al ţării noastre. Mama lor. Mama noastră…”, scrie, pe Facebook, sociologul Mirel Palada. În context, el postează articolul jurnalistului Adrian Onciu care spune: „MERCENARII BĂIEȚILOR … - Noile buletine electronice, imposibil de folosit. Majoritatea instituțiilor nu au aparatura care să citescă cipurile
Deși peste jumătate de milion de persoane au primit până acum noile cărți de identitate electronice, multe instituții din România nu sunt capabile să le utilizeze. Lipsa cititoarelor de cip împiedică accesul la informațiile stocate digital, astfel că oamenii sunt obligați să prezinte în continuare documente pe hârtie. Situația creează confuzie și nemulțumiri, în special … - Cu cât se vor scumpi alimentele de la 1 octombrie
Potrivit Consiliului Concurenței, plătim mai mult cu câteva procente pentru lactate, carne, dar și alte produse. Iar în plină austeritate, prețurile ar putea crește din nou de luna viitoare atunci când plafonarea adaosului comercial la mai multe categorii de produse de bază va dispărea. Inclusiv ministrul Agriculturii avertizează că inflația poate atinge pragul de 15% … - Trump a anunțat că desemnează Antifa drept „organizație teroristă”: „O mișcare bolnavă, periculoasă, un dezastru al stângii radicale”
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, în urma asasinării activistului politic de dreapta Charlie Kirk, noi măsuri împotriva grupurilor de stânga, clasând mișcarea antifascistă și antirasistă Antifa drept „organizație teroristă”, transmite Reuters. Trump a scris pe rețeaua sa Truth Social că „desemnează” această mișcare „bolnavă, periculoasă, un dezastru al stângii radicale”, drept organizație teroristă. … - Bolojan taie pensiile dacă nu vă conformați: Pensionarii care locuiesc în străinătate trebuie să demonstreze autorităților române că sunt în viață
Pensionarii români care locuiesc în străinătate vor trebui să dovedească autorităților că sunt încă în viață. Este vorba de așa-numitul „Certificat de viață”, document care până la 1 septembrie 2024 se depunea o dată pe an, iar de atunci se depune de două ori, anunță Agenția de presă Rador, care citează Radio Târgu Mureș. În …
