Alegeri prezidenţiale în Polonia. Cursă strânsă între Andrzej Duda şi proeuropeanul Rafal Trzaskowski, primarul Varşoviei

Polonia organizează duminică primul tur al alegerilor prezidenţiale – amânate din cauza pandemiei de Covid-19 – pe fondul îngrijorărilor cu privire la standardele democratice. Votul va determina şi viitorul guvernului de dreapta care îl susţine pe actualul preşedinte Andrzej Duda pentru a câştiga un nou mandat.

Preşedintele în funcţie, Andrzej Duda, în vârstă de 48 de ani, candidează pentru un nou mandat, în timp ce zece candidaţi încearcă să-l înlocuiască, scrie AFP.

Sondajele de opinie arată că primarul oraşului Varşovia, Rafal Trzaskowski, un liberal din principalul partid de opoziţie Platforma Civică (PO), este cel care va intra în turul al doilea al prezidenţialelor, ce vor avea loc pe 12 iulie.

Victoria pentru Trzaskowski (de asemenea în vârstă de 48 de ani) ar însemna o lovitură grea dată guvernului condus de Partidul Ordine şi Justiţiei (PiS), care s-a bazat pe aliatul său Andrzej Duda pentru a susţine legislaţia controversată, în special reformele judiciare.

În timp ce PiS insistă că este nevoie de schimbări pentru a elimina corupţia din justiţie, criticii şi Uniunea Europeană insistă că acestea vor eroda independenţa justiţiei şi democraţia, la doar trei decenii după ce Polonia a ieşit din comunism.

Preşedintele american Donald Trump, care consideră administraţia conservatoare PiS drept un aliat cheie european, i-a oferit lui Duda „binecuvântarea” în această săptămână. Trump l-a invitat miercuri la Casa Albă, Duda fiind primul lider străin care a vizitat SUA de când a început pandemia de coronavirus, cu doar patru zile înaintea zilei alegerilor prezidenţiale din Polonia.

Programate iniţial pentru luna mai, alegerile au fost amânate din cauza pandemiei şi sunt organizate într-un sistem hibrid – vot poştal şi convenţional – cu scopul de a limita răspândirea infecţiei.

În timp ce cifrele oficiale arată peste 33.000 de cazuri confirmate de Covid-19 şi peste 1.400 de decese, ministrul Sănătăţii a recunoscut că există probabil până la 1,6 milioane de cazuri nedetectate în Polonia, o ţară a UE de 38 de milioane de locuitori.

Retorica anti-gay

Duda le-a promis polonezilor să apere o întreagă serie de avantaje sociale acordate de partidul său aflat la putere – inclusiv o alocaţie pentru copii şi pensii recalculate -, un argument-cheie – care a adus PiS al doilea mandat, obţinut la alegerile legislative din octombrie.

Preşedintele a susţinut atacurile PiS împotriva lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT) şi împotriva valorilor occidentale, în care criticii săi văd o diversiune de la suspiciunile de corupţie care vizează oficiali de rang înalt din PiS în gestionarea crizei Covid-19.

Atacurile anti-gay ale şefului statului în exerciţiu au declanşat proteste atât în Polonia, cât şi în străinătate.  

Făcându-şi campanie cu mottoul ”Ne-am săturat”, principalul rival al preşedintelui în exerciţiu, Rafal Trzaskowski, s-a anagajat să repare relaţiile cu Bruxelles-ul.

Modelul Budapesta?

De la câştigarea puterii în 2015, atât Duda, cât şi PiS-ul au provocat tensiuni cu UE, exercitându-şi influenţa prin intermediul companiilor de stat şi al radiodifuzorilor publici.

Unii analişti privesc alegerile ca fiind un moment crucial: un al doilea mandat de cinci ani pentru Duda ar permite PiS să facă schimbări şi mai controversate, în timp ce înfrângerea ar putea descătuşa puterea partidului.

„O victorie pentru Duda ar deschide calea către „consolidarea tendinţelor” din est, precum ascensiunea oligarhilor … şi o cotire către modelul de la Budapesta al lui Viktor Orban – acesta este pericolul”, a declarat politologul Universităţii din Varşovia, Anna Materska- Sosowska pentru AFP.

Potrivit ultimelor sondaje, Duda ar urma să obţină cu uşurinţă o victorie în primul tur, duminică, însă are doar 50% şanse în turul doi, la 12 iulie, probabil împotriva rivalului său liberal Rafal Trzaskowski, primarul Varşoviei.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 7:00 şi se vor închide la ora 21:00 (orele locale), cu un exit-poll imediat ce se încheie votarea.

Sursa: www.mediafax.ro

• 
  Judecătoarea ‘Mă sună Lia’ și ‘șeful filajului’ de la DNA au ieșit definitiv din sistem: Președintele a semnat decretul
  Președintele Nicușor Dan a semnat decretul privind eliberarea din funcţie a Ionelei Tudor judecător la Curtea de Apel Bucureşti, delegată în funcţia de vicepreşedinte al acestei instanţe după ce aceasta a decis să se pensioneze. De asemenea, șeful statului a semnat decretul de eliberare din funcție a lui Ovidiu Baias cel mai vechi procuror din structura centrală a …
• 
  Studiile baronului de Ilfov, Hubert Thuma: Infractorul cu opt clase recunoscute de statul român
  Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov și vicepreședinte al PNL, a făcut clarificări referitoare la CV-ul său publicat pe site-ul Camerei Deputaților. Reamintim că Hubert Thuma este un infractor condamnat la închisoare pentru corupție. „Am greșit cu CV-ul” Vicepreședintele PNL a vorbit, într-un interviu la Antena 3, despre neclaritățile din CV-ul său publicat pe site-ul …
• 
  Șeful CJ Timiș, Alfred Simonis, ascunde ceasuri de jumătate de milion de euro
  Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a transformat una dintre cele mai prospere regiuni ale României în propria sa feudă. Comportându-se mai degrabă ca un lider de clan interlop decât ca un demnitar al statului, Simonis sfidează legea și bunul simț cu o opulență greu de justificat din salariul de bugetar. În spatele imaginii de …
• 
  Imagini noi din dronă – depozitul Eco Sud Vidra-Sintești! Realitatea din teren explică „misterul” mirosului sufocant din ultimele săptămâni.
  În timp ce facturile la salubritate cresc amețitor pentru locuitorii din București și Ilfov, sub pretextul unor standarde europene de „tratare bio-mecanică”, realitatea de la depozitul Eco Sud din Sintești-Vidra spune o poveste complet diferită. O poveste despre munți de gunoi neacoperit, râuri de levigat toxic și un pericol iminent pentru sănătatea a sute de …
• 
  Ce manevre fac politicenii ca să ascundă declarațiile de avere
  Francezii dau un click și văd declarațiile de avere și de interese ale oricărui politician aflat în funcții publice. Așa era și în România până anul trecut în vară. Atunci, o decizie a CCR a ucis și ce mai rămăsese din vlaga Agenției Naționale de Integritate, o instituție pe care politicienii au creat-o la insistențele …