Votul de duminică din turul al doilea al alegerilor parlamentare din Franţa ar putea duce la un parlament aflat în blocaj, fără o majoritate clară, arată sondajele de opinie, deşi extrema dreaptă speră să câştige suficiente locuri pentru a forma primul său guvern după al Doilea Război Mondial. Există inclusiv scenariul în care Emmanuel Macron ar urma să demisioneze, dacă se ajunge într-un blocaj total. Reuters prezintă câteva date despre alegeri şi despre ceea ce ar putea urma.
CUM FUNCŢIONEAZĂ VOTUL?
Un total de 577 de circumscripţii electorale sunt stabilite în cadrul alegerilor, câte una pentru fiecare loc din Adunarea Naţională, camera inferioară a parlamentului.
Şaptezeci şi şase de deputaţi au fost aleşi în primul tur duminica trecută – inclusiv 39 reprezentând Rassemblement National (RN), de extremă-dreapta, şi aliaţii săi – lăsând 501 locuri în joc pentru turul al doilea.
Votul din această duminică se încheie la ora locală 18.00 (19.00 ora României) în localităţile mici şi la ora 20.00 (21.00 ora României) în oraşele mari. La ora 20.00, instituţiile de sondare a opiniei publice vor emite primele proiecţii la nivel naţional pe baza primelor rezultate parţiale de la secţiile de votare care s-au închis mai devreme în cursul zilei. Acestea sunt de obicei fiabile.
Numărarea voturilor este de obicei rapidă. Cu toate acestea, dacă rezultatul este strâns – de exemplu, RN este la câteva locuri de majoritatea absolută – este posibil ca rezultatul final să nu fie cunoscut până în primele ore ale zilei de luni.
CINE VA CÂŞTIGA?
RN a câştigat primul tur cu o treime din totalul voturilor. Sondajele de opinie prevăd că acesta va obţine mai multe locuri decât oricare alt partid, dar că marja sa de victorie s-a redus pe măsură ce rivalii politici au cooperat pentru a forma un bloc unitar anti-RN. RN nu va reuşi probabil să obţină o majoritate funcţională.
Frontul Popular Nou, o alianţă de stânga, şi o alianţă de partide centriste care îl susţin pe preşedintele Emmanuel Macron au retras peste 200 de candidaţi din turul al doilea pentru a spori şansele concurentului anti-RN aflat în frunte în circumscripţiile lor.
Din punct de vedere istoric, un teren mai fragmentat a favorizat extrema dreaptă, iar cele mai recente sondaje – efectuate după retragerea candidaţilor – sugerează că strategia funcţionează şi că cel mai probabil scenariu este un parlament în care extrema dreaptă nu va obţine majoritatea absolută. Acest rezultat ar conduce la cea mai mare incertitudine politică din ultimele decenii în Franţa.
CE ESTE DE URMĂRIT?
O întrebare-cheie este dacă alegătorii vor sprijini candidatul anti-RN din circumscripţia lor sau dacă vor alege să nu meargă la vot sau să sprijine extrema dreaptă, în ciuda recomandărilor contrare ale candidatului lor preferat.
RN şi aliaţii săi vor trebui să câştige 289 de locuri pentru a-şi asigura o majoritate absolută şi a-şi putea pune în aplicare agenda anti-imigraţie şi eurosceptică. Partidul a declarat că preşedintele său, Jordan Bardella, va fi candidatul său pentru funcţia de prim-ministru. În acest scenariu, prim-ministrul lui Macron, Gabriel Attal, ar demisiona imediat. Macron ar numi un nou prim-ministru, care ar avea apoi sarcina de a forma un guvern. Macron ar avea dreptul de veto asupra unei nominalizări, dacă ar considera că persoana nu este potrivită pentru acest rol.
RN şi-a nuanţat poziţia cu privire la ceea ce ar face dacă ar obţine o majoritate absolută. Bardella a declarat că nu va conduce un guvern minoritar instabil, dar Marine Le Pen din RN a deschis uşa curtării altor parlamentari, dacă îi lipseşte doar un număr mic de locuri.
CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ REZULTATUL ESTE UN PARLAMENT FĂRĂ O MAJORITATE ABSOLUTĂ CLARĂ?
Premierul Gabriel Attal a declarat că principalele partide de dreapta, de stânga şi de centru ar putea forma alianţe ad hoc pentru a vota acte legislative individuale în noul parlament, o soluţie pe care o preferă formării unui eventual guvern de coaliţie.
Cu toate acestea, la stânga, unii au promovat ideea de a forma o coaliţie de guvernare. Spre deosebire de Germania şi multe alte ţări europene, Franţa nu a avut niciodată un guvern de coaliţie largă în istoria sa politică modernă.
Oricare dintre cele două scenarii ar putea genera incertitudine politică şi ar încetini reformele.
CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ NU EXISTĂ NICIUN ACORD?
Este posibil ca niciunul dintre cele trei grupuri – extrema dreaptă, alianţa de centru a lui Macron sau stânga – să nu fie suficient de mare pentru a guverna singur, pentru a ajunge la un acord de coaliţie sau pentru a oferi asigurări că poate conduce un guvern minoritar viabil.
Într-un astfel de caz, Franţa ar risca o paralizie politică, cu o legislaţie redusă sau inexistentă şi un guvern interimar care să gestioneze doar treburile cotidiene de bază.
AR PUTEA DEMISIONA MACRON?
Până în prezent, Macron a exclus această posibilitate, dar ea ar putea deveni mai atractivă pentru el în cazul în care prevalează paralizia politică.
Nici parlamentul, nici guvernul nu pot forţa un preşedinte să demisioneze.
CE NU SE VA ÎNTÂMPLA ÎN NICIUN SCENARIU?
Constituţia prevede că nu pot avea loc noi alegeri parlamentare timp de încă un an, astfel încât un vot repetat imediat nu este o opţiune.
