Coaliția Bulgaria Progresistă, a fostului președinte al țării, Rumen Radev, ar putea câștiga 30% din voturi la alegerile parlamentare de duminică și are o șansă de a forma o coaliție ceva mai sigură, într-o perioadă de instabilitate politică, scriu AFP și Reuters.
Bulgaria organizează duminică a opta rundă de alegeri parlamentare din ultimii cinci ani, iar coaliția fostului președinte Rumen Radev, o voce uneori critică la adresa Uniunii Europene, dar favorabilă Rusiei, este favorită la victorie.
Cele șapte runde precedente de alegeri nu au oferit stabilitatea politică pe care Bulgaria o caută, iar fragmentarea politică a accentuat incertitudinea, coalițiile prăbușindu-se după perioade scurte petrecute la guvernare.
De data aceasta, lucrurile ar putea fi diferite.
Radev, șef al statului în perioada 2017-2026, fost general în forțele aeriene bulgare, care și-a părăsit funcția în ianuarie pentru a-și pregăti candidatura în fruntea unei coaliții de centru-stânga numită „Bulgaria Progresistă”, este acum creditat cu un scor de aproxiomatin 30%.
Cel puțin teoretic, există o șansă mai mare pentru formarea unei guvernări stabile.
Instabilitate politică
Membră a zonei euro de la 1 ianuarie, Bulgaria traversează o perioadă de instabilitate politică din 2021, când fostul premier Boiko Borisov, aflat la putere timp de aproape doisprezece ani, a fost obligat să-și părăsească funcția sub presiunea străzii.
De atunci, niciun guvern nu a reușit să se mențină la putere mai mult de un an.
Noile alegeri au fost declanșate de demisia, la jumătatea lunii decembrie, a unui alt guvern, condus tot de conservatorii din GERB, partidul lui Borisov.
Guvernul a fost dărâmat de o serie de manifestații anticorupție de o amploare fără precedent.
Ce vrea Radev
Radev, care își propune ca obiectiv principal „eliminarea modelului oligarhic de guvernare” din țară, a susținut deschis protestele anticorupție de la sfârșitul anului 2025.
El este în același timp critic al unor politici UE, al Ucrainei și un politician dornic să asigure reluarea relațiilor cu Rusia.
Critic al politicii energetice verzi a UE, pe care o consideră naivă „într-o lume fără reguli”, și al trimiterii de arme către Ucraina, el a denunțat luna trecută un acord de apărare încheiat pe zece ani cu Kievul.
Anul trecut, el a cerut un referendum privind aderarea Bulgariei la zona euro, considerând că țara nu era pregătită.
Fragmentare
Rumen Radev este popular deoarece a reușit să adune „pentru prima dată” sub același steag rămășițele vechii stângi socialiste, fragmentată până acum într-o constelație de „partide radicale de stânga marginalizate”, a explicat pentru AFP Boryana Dimitrova, de la institutul de sondaje Alpha Research.
Bulgaria Progresistă pare să atragă atât un public eurosceptic și favorabil Rusiei, cât și tinerii care locuiesc în localități mici.
Cu puțin peste 20% din intențiile de vot, conservatorii din GERB, partidul lui Borisov, sunt principalii săi concurenți.
Această coaliție de centru-dreapta susține deschis Ucraina și linia Bruxelles-ului, deși a jucat un rol central în aderarea la „Consiliul de pace” al președintelui american Donald Trump.
Pe locul trei în parlament va intra coaliția reformistă, liberală și pro-europeană „Continuăm schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), creditată acum cu 12-14% din voturi.
Urmează Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) – Un Nou Început, condusă de mogulul Delian Peevski, sancționat de SUA și Marea Britanie, cu 9-10% în sondaje.
Partidul radical pro-rus „Renașterea” ocupă poziția a cincea, cu 7-8%, urmat de partidul populist MECH, cu 6%, și de Partidul Socialist Bulgar pro-rus, cu 4-5%.
Cumpărare de voturi
Bulgaria este considerată de mulți analiști ca fiind deosebit de vulnerabilă la dezinformarea pro-rusă, iar guvernul a solicitat activarea sistemului de alertă rapidă al UE, destinat să ajute statele membre să contracareze campaniile de dezinformare.
Măsura a fost puternic contestată de Radev, care a acuzat guvernul interimar că dorește să „discrediteze” rezultatul alegerilor.
De la începutul campaniei electorale, poliția a efectuat zeci de percheziții în anchete împotriva cumpărării de voturi și a afirmat că a confiscat peste 500.000 de euro în numerar și a arestat peste 200 de persoane.
Metodele de cumpărare a voturilor, au spus oficialii, includ „ștergerea datoriilor la magazinele alimentare și la saloanele de coafură” și distribuirea de bani în sediile politice, potrivit ministrului interimar de Interne.
În căutarea stabilității
O participare puternică ar fi în favoarea lui Radev, au spus analiștii, care au subliniat că dacă acesta va obține peste 100 de deputați din 240, atunci „va fi atunci în măsură să formeze un guvern minoritar” sau o coaliție fără prea multe compromisuri.
Asta ar permite garantarea unui guvern stabil „pentru o anumită perioadă”.
Viitorul Parlament va trebui să se ocupe de mai multe dosare importante, începând cu justiția, care se află într-un blocaj instituțional aproape total.
Mandatul Consiliului Superior al Magistraturii, a cărui jumătate dintre membri este aleasă de Parlament cu o majoritate de două treimi, a expirat acum mai bine de trei ani.
Poziții-cheie din sistemul judiciar, precum cea de procuror general, extrem de influentă, sunt, de altfel, ocupate de interimari.
