Instituția care gestionează miliarde din fonduri europene, condusă de un oficial condamnat în primă instanță. Este omul borfașului de la Olt, Paul Stănescu. Actualul director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu, a fost condamnat în primă instanță la 4 ani de închisoare cu executare de către un complet de trei judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), în dosarul privind divulgarea subiectelor la concursuri organizate în perioada în care conducea Ministerul Agriculturii.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Ce i se impută
Potrivit procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în perioada februarie–aprilie 2022, când era ministru al Agriculturii, Chesnoiu ar fi intervenit pentru ca subiectele unor concursuri de angajare pentru funcții publice să ajungă la persoane „agreate”. În rechizitoriu se susține că ar fi determinat un membru al comisiei de examinare să furnizeze informații confidențiale privind probele scrise.
Instanța l-a condamnat pentru abuz în serviciu și instigare la divulgarea de informații nepublice, iar pedeapsa rezultantă este de 4 ani de închisoare. De asemenea, acesta ar fi obligat la plata unor despăgubiri către Ministerul Agriculturii, reprezentând salariile încasate de persoana favorizată.
De la ministru PSD la conducerea AFIR
Adrian Chesnoiu a fost deputat PSD de Olt și ministru al Agriculturii în Guvernul Nicolae Ciucă. A demisionat din funcția de ministru în iunie 2022, după ce DNA a solicitat ridicarea imunității parlamentare pentru începerea urmăririi penale.
Ulterior, a ajuns la conducerea AFIR — instituția care gestionează fonduri europene în valoare de miliarde de euro destinate dezvoltării rurale, modernizării fermelor, infrastructurii agricole și implementării programelor din Politica Agricolă Comună.
Impactul asupra absorbției fondurilor europene și asupra credibilității instituționale
Condamnarea în primă instanță a directorului general al AFIR ridică probleme serioase de credibilitate administrativă, într-un moment în care România are de gestionat alocări consistente din bugetul european 2021–2027 și din mecanismele de tranziție agricolă.
AFIR este una dintre instituțiile-cheie în relația directă cu fermierii, antreprenorii din mediul rural și Comisia Europeană. Orice vulnerabilitate de integritate la nivelul conducerii poate genera:
• suspiciuni privind corectitudinea procedurilor interne,
• afectarea încrederii beneficiarilor,
• presiuni suplimentare din partea autorităților europene privind mecanismele de control și transparență,
• risc reputațional pentru Ministerul Agriculturii și pentru Guvern.
Deși hotărârea nu este definitivă, situația pune în discuție standardele de integritate aplicate în numirile din instituțiile care gestionează bani europeni. În contextul în care Comisia Europeană monitorizează atent utilizarea fondurilor și mecanismele de prevenire a conflictelor de interese, menținerea în funcție a unui oficial condamnat în primă instanță poate deveni o temă sensibilă inclusiv la nivel european.
O problemă de sistem
Cazul Chesnoiu nu este doar o chestiune individuală, ci reflectă o vulnerabilitate mai largă privind modul în care sunt ocupate și protejate funcțiile de conducere din instituțiile publice. Într-un sector strategic precum agricultura — unde investițiile europene sunt esențiale pentru modernizare și competitivitate — standardele de integritate ar trebui să fie mai ridicate decât media administrației.
Până la o decizie definitivă, prezumția de nevinovăție funcționează din punct de vedere juridic. Din punct de vedere politic și administrativ însă, întrebarea rămâne: este oportun ca instituția care distribuie miliarde de euro către mediul rural să fie condusă de un oficial condamnat, chiar și în primă instanță?
