Primarul Timișoarei este plin de promisiuni dotate cu șpilifanț. Dacă le crezi fără să le întorci pe toate fețele, riști să consideri că Dominic Fritz este un făcător de minuni. Nu demult, el anunța cu rigoare germanică viitoarele împliniri în orașul de pe Bega.
„În ultimii ani, am modernizat flota de transport public a Timișoarei cu 90 de vehicule noi – toate achiziționate cu bani europeni. În plus, avem deja în livrare 33 de troleibuze moderne și suntem în licitație pentru încă 30 de autobuze electrice noi. Este o transformare fără precedent pentru mobilitatea din oraș. Iar rezultatele le vedem: jumătate din timișoreni folosesc și transportul public în deplasările lor zilnice în oraș. Acum adăugăm aceste 10 tramvaie de ultimă generație, care vor face transportul public mai atractiv și mai confortabil. Aceste tramvaie vor circula pe traseele din oraș care nu au încă tramvaie moderne, cum e linia 7 și 9”, scria el pompos la 13 august,a.c. pe site-ul primăriei.
Și tot el își asigura concetățenii că „noile tramvaie vor fi echipate cu tehnologii de ultimă generație: tracțiune electrică, frânare regenerativă, climatizare, sisteme de informare în timp real, Wi-Fi, supraveghere video și accesibilitate sporită. Acestea vor funcționa pe principiul „zero emisii de CO₂”, fiind parte integrantă a tranziției către un transport public nepoluant”.
Minuni, nu glumă! Magie tehnologică, mai ales că tramvaiele care vor circula în Timișoara vor avea o garanție de 17 ani. Dacă Dominic Fritz va mai cîștiga un mandat, tramvaiele achiziționate cu grija lui vor fi garantate pentru 3-4 decenii, chiar pentru o jumătate de secol.
Ce înseamnă tramvaie cu garanție de maximum 17 ani? Să fie Dominic Fritz preocupat să asigure mobilitate urbană în stil german? Nici Mercedes nu asigură pentru autobuzele sale o garanție de 17 ani! Și dacă garanția de 17 ani este o ficțiune? Și dacă nu-i nici greșeală, nici ficțiune, ci doar o șmecherie pentru adjudecarea licitației de cine trebuie?
Să ne înțelegem! Este vorba de un contract pentru 10 tramvaie în valoare de 135.680.920,20 lei cu TVA inclus. Mărunt-mărunt, ca să te chiorăști pînă să te lași păgubaș, în Caietul de sarcini este trecut un algoritm de calcul utilizat pentru stabilirea ofertantului cîștigător:
„Punctajul se acordă astfel:
- a) Pentru 12 ani suplimentar (5 ani+12 ani) perioada de garanție obligatorie sau 840.000 km (350.000+ 840.000 km) care condiție se îndeplinește prima se acordă punctajul maxim de 30 de puncte”.
b)……Numărul minim de ani pentru garanția extinsă care va fi punctată este de 1 an suplimentar perioadei de garanție obligatorie sau 70.000 de kilometri iar numărul maxim este de 12 ani suplimentar perioadei de garanție obligatorie sau 840.000 km. Orice ofertă cu un număr de ani de garanție extinsă mai mare de 12 ani suplimentar perioadei de garanție obligatorie sau 840.000 de kilometric nu va fi punctată suplimentar.”
Prevederea este cusută cu ață albă pentru a lăsa loc supra-ofertei imposibil de respectat și pentru a alunga competitorii.
La Reșița, tot într-o competiție pentru furnizare de tramvaie, primăria municipiului a declarat cîștigătoare o firmă turcească. La licitație, turcii i-au depășit pe toți oferind o garanție de 10 ani și au cîștigat detașat, iar acum tramvaiele produse de ei se chinuie, „trag pe dreapta” în depouri și așteaptă întreținerea în garanție și piesele de schimb. Numai că acestea nu vin pentru că turcii de la firma Durmazlar, producătorul tramvaielor, și-au închis porțile.
Prinde orbul, scoate-i ochii și cere-i măcar piese de schimb!
La Reșița, firma turcească Durmazlar și-a închis porțile, iar garanția și mentenanța pe termen lung promisă la licitație a rămas în aer. Turcii au cîștigat licitația pe baza unei oferte cu o garanție de 10 ani. În Uniunea Europeană, garanția uzuală pentru asemenea mijloace de transport este de 5 ani și furnizarea de piese de schimb pentru încă o perioadă de 10 ani. În plină garanție, firma din Turcia a dat faliment. Furnizarea pieselor de schimb pentru 10 ani după ieșirea din garanție este de asemenea fără soluție.
Ce s-ar fi întâmplat dacă turcii livrau și tramvaiele de la București? Și cum or să circule la Timișoara?
La Timișoara, așa, tam-nisam, fără să fi mîncat usturoi și fără teamă, Primăria a lansat o licitație pentru achiziția a 10 tramvaie, iar achizitorul, adică Primăria, a prevăzut în Caietul de sarcini un termen de garanție pînă la 17 ani.
Cu alte cuvinte, cine oferă o garanție din copilărie pînă la majorat rămîne fără competitor și cîștigă licitația, chiar dacă o garanție pentru 17 ani, calculată bănuț cu bănuț, duce la cheltuieli cît prețul altor două tramvaie.
Numai Bulă ar întreba:
– Ia ziceți, la fiecare tramvai nevîndut mă mai aleg cu două alte pe gratis?
Ca prin minune (se întîmplă și la Timișoara minuni!?) la licitație s-a înscris o firmă din Turcia care a oferit 17 ani garanție. Cu alte cuvinte, s-a oferit ca pentru adjudecarea poducerii celor 10 tramvaie să mai cheltuie în viitor și contravaloarea altor 20 de tramvaie. A promis 17 ani ca să aibă ce să nu respecte.
Or fi turcii niște proști comercianți sau în primăria condusă de Dominic Fritz se folosește același truc aplicat la Reșița și se pregătește de o prea cinstită și nevinovată șmecherie?
Avem de-a face cu o garanție de 17 ani care nu va fi aplicată niciodată, atît cît să cîștige turcii o bătălie. Bătălia de la Timișoara!
