Suedia este acum pregătită să intre în mod oficial în alianţa militară NATO, după ce parlamentul Ungariei a votat luni după-amiază pentru aprobarea candidaturii sale, după multe luni de întârzieri şi după poziţia anterioară a premierului Viktor Orban de a bloca aderarea Suediei, potrivit Zero Hedge.
Liderii europeni salută acum această „zi istorică”.
Ratificarea tardivă a Ungariei marchează depăşirea ultimului obstacol pentru aderarea Suediei la NATO, Bruxelles-ul urmând să o oficializeze, deoarece astfel se atinge obiectivul necesar ca toţi cei 31 de membri NATO să aprobe aderarea.
Premierul Orban şi partidul său de guvernământ, Fidesz, au constituit ultima rezistenţă, după ce şi Turcia a procedat la ratificare. Orban tocmai semnase un acord pentru ca Ungaria să obţină patru avioane de luptă de fabricaţie suedeză.
„Am reuşit să ne clarificăm bunele noastre intenţii reciproce. A fi membru al NATO împreună cu o altă ţară înseamnă că suntem gata să murim unul pentru celălalt. Un acord privind apărarea şi capacităţile militare ajută la reconstruirea încrederii între cele două ţări”, a declarat Orban cu privire la acordul privind avioanele, semnat vineri, ambele părţi făcând referire la acesta ca la un semn al reconcilierii lor reciproce.
Luni, liderul ungar şi-a reiterat totuşi poziţia potrivit căreia nu există „nicio soluţie militară” la războiul dintre Ucraina şi Rusia şi că ar trebui să se urmărească o soluţie negociată. Dar el a subliniat, de asemenea, că Rusia a „atacat” Ucraina.
Dintre cei 194 de parlamentari care au votat, doar şase au votat împotriva aderării Suediei la NATO. Budapesta s-a împotrivit mult timp politicii europene privind Ucraina, în special impulsului de a trimite mai mult ajutor pentru apărare, dar recent a renunţat în mod dramatic la obiecţiile sale. Unii experţi l-au acuzat pe Orban că a cedat efectiv, în comparaţie cu poziţia sa fermă anterioară, bazată în principal pe dorinţa de a evita o escaladare cu Moscova.
Abia anul trecut, Finlanda a devenit cel de-al 31-lea membru NATO, o evoluţie extrem de controversată, având în vedere că această ţară are o frontieră lungă cu Rusia. Moscova a avertizat că aderarea ţărilor scandinave la alianţă ar putea avea ca rezultat faptul că Rusia ar putea militariza graniţa de peste 1300 km cu Finlanda. Suedia are, de asemenea, o mică graniţă cu Rusia în nordul îndepărtat al Arcticii.
Atât Suedia, cât şi Finlanda au renunţat la decenii de politică oficială de nealiniere în urma invaziei ruseşti în Ucraina, care a avut loc în urmă cu doi ani. Intrând în cel de-al treilea an de război, lucrurile nu par decât să escaladeze continuu. Exerciţiile militare NATO au început deja să încorporeze armatele celor două ţări – deşi ambele au semnalat că nu vor permite amplasarea de bombe nucleare pe teritoriile lor.
