O moţiune de cenzură adoptată sâmbătă de parlamentul de la Podgoriţa a dus la pierdere majorităţii care sprijinea guvernul, deschizând calea unor noi tulburări politice în Muntenegru, informează AFP.
Moţiunea a strâns 50 de voturi, în timp ce restul aleşilor din parlament, care are 81 de locuri, au ales să boicoteze votarea moţiunii, cu excepţia unuia vot împotrivă, informează Agerpres.
„Avem nevoie de alegeri şi de un guvern stabil”, a subliniat iniţiatorul moţiunii de cenzură, deputatul Danijel Zivkovic.
Votul survine la câteva luni după o altă moţiune de cenzură care a răsturnat un guvern de coaliţie în luna februarie.
Tensiunile politice sunt ridicate în Muntenegru de câteva săptămâni, fiind generate de un acord controversat, semnat între guvern şi Biserica Ortodoxă Sârbă (CPS). Acordul prevede, printre altele, reglementarea dreptului de proprietate pentru sutele de mănăstiri şi biserici ale CPS din Muntenegru, dar o parte a opiniei publice consideră că acesta nu protejează suficient interesele statului muntenegrean.
Preşedintele Milo Djukanovic este de mult un adversar înverşunat al CPS şi este acuzat că doreşte să naţionalizeze proprietăţile Bisericii. Săptămâni la rând, Djukanovic, aflat acum în tabăra opoziţiei, a folosit acest acord pentru a destabiliza guvernul şi pentru a face presiuni în vederea organizării de alegeri anticipate. Arhitect al independenţei Muntenegrului, el doreşte cu orice preţ să reducă influenţa CPS şi se străduieşte să cimenteze o identitate naţională distinctă, chiar dacă aceasta înseamnă crearea unei alte biserici ortodoxe independente.
Problemele religioase, foarte sensibile în ţara balcanică devenită independentă de Serbia în 2006, sunt una din principalele cauze ale căderii ultimelor două guverne. O treime din cei 620.000 de locuitori ai ţării se identifică ca sârbi, iar unii naţionalişti neagă o identitate separată pentru Muntenegru.
CPS este instituţia religioasă dominantă, alături de o Biserică Ortodoxă Muntenegreană minoritară şi nerecunoscută de lumea ortodoxă. Adversarii CPS o acuză însă că serveşte interesele Belgradului.
