CCR dezbate azi pentru a treia oară pensiile speciale ale magistraților. Decizia ar putea provoca demisia premierului Bolojan.
Judecătorii Curții Constituționale încearcă astăzi, pentru a treia oară, să dea un verdict în privința pensiilor speciale ale magistraților, după ce au amânat de două ori o decizie: pe 24 septembrie și 8 octombrie. Legea care taie pensia magistraților și prelungește vârsta de pensionare a fost atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție. În cazul în care Pachetul de reformă pică la CCR, premierul Ilie Bolojan ar putea demisiona.
Este una dintre reformele de bază din pachetul cu numărul 2 al Guvernului Bolojan. Dacă decizia CCR va fi favorabilă, guvernanții vor să extindă prevederile și pentru celelalte categorii de speciali: diplomații, personalul aeronautic navigant din aviație, angajații Curții de Conturi, personalul auxiliar din instanțe și parchete, funcționarii parlamentari. Polițiștii și militarii au pensii de serviciu.
Pe lângă scăderea cuantumului, miza mai mare a guvernului este să prelungească vârsta de pensionare și să elimine cât mai mult din excepții. Premierul Bolojan spune că, în magistratură de exemplu, media este la 48-49 de ani.
Ce prevede legea pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea
Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pentru legea privind pensiile magistraților pe 1 septembrie. ,,Avem în multe locuri privilegii, speciali, excepții, risipă și sinecuri. Fiecare se descurcă cum poate. În multe locuri, unii își angajează rudele, alții își măresc indemnizațiile, alții fac raportări false ca să încaseze mai mult. Și atunci, eu vă întreb pe dumneavoastră: aceasta este România pe care ne-o dorim? Aceasta este România pe care vrem să o lăsăm copiilor și nepoților noștri? Eu zic că nu!”, declara în acel moment prim-ministrul de la tribuna Parlamentului.
Legea nu a fost atacată de niciun partid politic, nici măcar de către AUR, care a contestat toate celelalte măsuri ale Executivului.
Proiectul de lege privind pensiile magistraților prevede limitarea cuantumului pensiei la 70% din ultimul salariu net încasat. Acum se poate ajunge și la peste 100%, dat fiind că limitarea e la 80% din ultimul salariu brut încasat.
De asemenea, vârsta de pensionare crește treptat, în decurs de 10 ani, la 65 de ani, iar stagiul de cotizare ajunge la 35 de ani, față de 25 de ani acum.
Premierul spune că vârsta medie de pensionare în magistratură e în jurul vârstei de 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură trece de valoarea de 24.000 de lei, dar poate ajunge și la 35.000 – 40.000 de lei.
Ce contestă Curtea Supremă în privința pensiilor speciale ale magistraților
În schimb, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a întârziat nicio clipă să depună sesizarea la CCR. Într-o sesizare întinsă pe 39 de pagini, judecătorii reclamă faptul că legea Bolojan încalcă independența justiției și securitatea juridică, are caracter retroactiv și nu are un aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii. Magistrații contestă și modalitatea de adoptare a legii:
,,Guvernul nu are o competenţă discreţionară de a-şi angaja răspunderea, ci trebuie să considere o serie de criterii obiective anterior menţionate referitoare la necesitatea reglementării cu celeritate a domeniului vizat. La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis, atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă.”
Ei reclamă că nu era nicio urgență și nicio situație excepțională nu le cerea guvernanților să legifereze pe repede înainte, fără dezbatere în Parlament.
Angajamentul din PNRR care, dacă nu e îndeplinit, duce la pierderea a sute de milioane de euro
Guvernele României din trecut s-au angajat în fața Comisiei Europene să facă reforma pensiilor speciale pentru a primi o sumă considerabilă prin PNRR. ,,Rezolvarea pensiilor magistraţilor este un jalon, deci o obligaţie pe care România şi-a asumat-o în anii trecuţi, de care depinde o sumă de peste 200 de milioane de euro, pe care România nu a primit-o în momentul de faţă”, spunea Ilie Bolojan, pe 9 octombrie, într-un interviu la B1 TV.
Conflict premier – președinte
În privința pensiilor speciale ale magistraților premierul Bolojan și președintele Nicușor Dan nu au fost total pe aceeași lungime de undă.
Înainte de adoptarea în guvern a proiectului de lege, șeful statului a făcut o vizită intempestivă la Palatul Victoria și le-a cerut liderilor coaliției să prelungească perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani de la zece la 15 ani. În plus, ar fi recomandat, potrivit surselor participante la discuție, majorarea cuantumului pensiei din ultimul salariu net încasat.
Guvernul nu a ținut cont de recomandările președintelui și a mers pe varianta deja discutată. Ilie Bolojan a explicat că nu a putut opera modificările cerute de președinte pentru că nimeni nu a formulat amendamente la proiectul inițial.
