România pierde procesul intentat Comisiei Europene. Ungaria forțează autonomia ținutului secuiesc
România a pierdut recursul la Curtea de Justiție Europeană într-un proces crucial pentru țara noastră. Este vorba despre atacarea deciziei Comisiei Europene de a înregistra o inițiativă cetățenească a maghiarilor din România care vizează autonomia ținutului secuiesc, sprijinită, din plin, de Ungaria, care s-a constituit și parte în proces. Dacă inițiativa va fi votată în Parlamentul European, pericolul pierderii teritoriilor românești este uriaș.
Guvernul a trecut sub tăcere un eșec de răsunet de la Curtea Europeană de Justiție, care a respins recursul și a stabilit în sarcina României și plata cheltuielilor de judecată, atât ale Curții, cât și ale Comisiei Europene, împotriva căreia țara noastră a adresat plângerea.
Mai exact, este vorba despre inițiativa cetățenească intitulată „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și menținerea culturilor regionale”, elaborată de Comisia Permanentă a Consiliului Naţional Secuiesc, pe care Comisia Europeană a decis să o înregistreze, pentru a urma cursul legislativ. Țara noastră, prin avocații angajați, a atacat această decizie la Curtea de Justiție Europeană, acțiunea fiind însă respinsă și la recurs.
Inițiativa cetățenească invocă mai multe reglementări europene, precum Recomandarea Consiliului Europei nr. 1201/1993 care enunţă la art.11: „în regiunile în care sunt majoritare, persoanele aparținând unei minorități naționale au dreptul de a dispune de autorități locale sau autonome proprii sau de a avea un statut special, corespunzător cu situația istorică și teritorială specifică și conform cu legislația internă a statului”; Charta Europeană a limbilor minoritare şi regionale, care stabileşte zona de utilizare a unei limbi regionale sau minoritare drept teritoriul geografic și Recomandarea Consiliului Europei nr. 1334/2003 care în art.16. enunţă: ”guvernul central trebuie să reacţioneze cu înţelegere, atunci când grupuri minoritare, mai ales dacă sunt numeroase şi trăiesc de multă vreme pe teritoriul dat, solicită o libertate mai mare pentru rezolvarea independentă a propriilor lor probleme”.
Principiul cheie: autoorganizarea
Potrivit inițiativei cetățenești, Uniunea Europeană trebuie să acorde atenţie deosebită acelor regiuni care dispun de particularităţi naţionale, etnice, culturale, religioase, datorită faptului că populaţia lor majoritară se compune dintr-o minoritate autohtonă europeană, creatoare în acea regiune a unei culturi proprii, cu rădăcini istorice. Iar mijloacele politice şi financiare ale Uniunii nu pot fi folosite pentru modificarea compoziţiei naţionale a regiunilor respective, a aspectului lor cultural, a identităţii lor regionale, pentru activităţi şi sprijinirea unor politici care ar duce la imigrarea unor forţe de muncă de altă cultură şi limbă, susțin semnatarii.
”Dacă o regiune naţională este capabilă ca, prin capacităţile sale de autoorganizare, prin etica muncii bazată pe propria sa cultură şi datorită propriilor tradiţii să obţină un nivel de trai mai ridicat, atunci aceasta trebuie tratată ca parte a culturii regionale şi în niciun caz nu este permis să se elaboreze măsuri de limitare sau să se impună impozite suplimentare”, se arată în documentul citat.
Stat în stat
Inițiativa cetățenească invocă egalitatea accesului la fondurile structurale, la toate fondurile, sursele, programele UE și necesitatea de a fi asigurate garanţii pentru păstrarea particularităţilor lor, pentru dezvoltarea economică corespunzătoare în vederea promovării unei dezvoltări sustenabile a Uniunii, păstrându-se şi diversitatea sa culturală. ”Aceste garanții pot fi instituțiile autoguvernării regionale, investite cu prerogative suplimentare menite să asigure sustenabilitatea particularităților naționale, lingvistice și culturale ale regiunii”, potrivit inițiativei cetățenești. Argumentele avocaților României s-au învârtit doar în jurul faptului că o astfel de inițiativă ar fi vădit în afara competenței Comisiei Europene de a prezenta o propunere de act juridic dacă, în urma unei evaluări juridice in abstracto a măsurilor propuse, există serioase îndoieli că astfel de măsuri ar putea fi adoptate în temeiul tratatelor.
