Conflictul din Ucraina a adus fermierilor români pierderi de miliarde de euro dar compensații minime, de doar 10%
Vicepreşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO şi al COPA-COGECA, cea mai mare organizaţie a fermierilor şi cooperativelor agricole din Uniunea Europeană, Marius Micu, consideră că România a primit anul trecut compensaţii minime pe schemele directe de ajutor pe care le-a oferit Uniunea Europeană, de numai 10% din pierderile suferite de fermierii români, pierderi cuantificate de Comisia Europeană la doar un miliard de euro.
“Pe schemele directe de ajutor pe care le-a oferit Uniunea Europeană, România a beneficiat de compensaţii de până într-o sută de milioane de euro. Dacă este să ne raportăm la o declaraţie de anul trecut a comisarului european pentru agricultură, potrivit căreia pierderile fermierilor români sunt cuantificate de Comisia Europeană undeva la un miliard de euro, putem spune că nu a fost mai mult de 10%, deşi nici la momentul respectiv această cifră de un miliard de euro nu era corectă. Noi estimam anul trecut că înregistram deja pierderi de 3 miliarde de euro. Bineînţeles că această cifră s-a multiplicat în ziua de astăzi şi nici nu mai o putem contoriza. Deci ajutoarele au fost până în 100 de milioane de euro, iar compensaţiile anului trecut putem spune că nu au depăşit 10% din pierderile fermierilor români, pe cifrele pe care le-a cuantificat Comisia Europeană, deşi realitatea era cu totul alta”, a declarat, pentru Agerpres, Marius Micu.
Acesta afirmă că tot ceea ce au semnalat după începerea războiului din Ucraina organizaţiile de fermieri din România că se va întâmpla “s-a şi întâmplat din păcate”, pentru că atât Uniunea Europeană cât şi instituţiile statului nu au delimitat foarte bine tranzitul de import.
“Am semnalat la momentul respectiv că pot rămâne cerealele în România şi s-a demonstrat că rămân în România. S-a dovedit în ultima perioadă că tot ceea am sesizat în ceea ce priveşte tranzitul este în mod real, în sensul că sigiliile de care tot am vorbit nu sunt utilizate în mod fezabil, întrucât nu toate căile de descărcare ale mijloacelor de transport sunt securizate, ele nu au un sistem GPS pentru a putea fi monitorizate. Mai mult, noi am solicitat să avem un sistem prin care putem să cântărim atât la intrare cât şi la ieşire, dar în ultimele zile a reieşit faptul că în vămi nu există cântare funcţionale, fapt pentru care instituţiile statului nu au putut relata în mod corect datele în ceea ce priveşte tranzitul”, a explicat vicepreşedintele organizaţiei agricole.
Totodată, Marius Micu a menţionat că în cei doi ani de zile de când a început conflictul din Ucraina trebuia pus la dispoziţie un sistem informatic în care să fie introduse în mod transparent toate transporturile care intră în România pe ruta de tranzit, respectiv cantităţile de cereale, destinaţia finală sau destinaţia de ieşire din ţară. Toate aceste lucruri nu s-au reglementat, deşi fermierii au făcut numeroase sesizări de-a lungul timpului către instituţiile naţionale şi europene în ceea ce priveşte importurile.
“Cereale au intrat o perioadă fără restricţii în România, după care au fost anumite restricţii pentru anumite categorii de produse agricole, iar în ultima perioadă avem reglementările în ceea ce priveşte licenţele de import, însă, din păcate, nimeni până în acest moment nu a solicitat licenţe de import, astfel că trebuie să ne punem următoarele întrebări: de ce până la introducerea licenţelor de import am avut import de cereale? De ce după introducerea licenţelor de import nu am avut import de produse agricole din Ucraina, asta neînsemnând că nu există pe piaţa europeană sau pe piaţa românească produse venite din import? Sunt două opţiuni: fie că acestea scapă din aceste rute de tranzit, care nu sunt monitorizate eficient, fie este o altă problemă şi anume produsele din Ucraina intră prin Moldova şi atunci importul apare prin Republica Moldova. Noi trebuia să fi făcut de fapt acelaşi sistem de licenţiere şi cu Republica Moldova. Astfel, putem spune că Ucraina evită calea directă ca să evite acest sistem de licenţiere şi preferă calea indirectă prin Moldova, unde nu avem acest sistem de licenţiere, deci practic au acces liber pe piaţă”, a explicat vicepreşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO.
Acesta a afirmat că fermierii nu sunt mulţumiţi nici de deciziile Uniunii Europene, dar nici de cele luate la nivel naţional în acest sector, aceştia aflându-se ca “într-un meci de ping-pong” între instituţiile naţionale şi cele europene.
În opinia sa, ţările din vestul Europei abia acum încep să resimtă efectele acestor importuri de produse din Ucraina şi încep să reclame perturbarea pieţei, deşi fermierii din estul Europei au avertizat asupra acestora încă de la începutul războiului.
“Un alt efect pe care noi l-am sesizat în linia frontului, să spunem aşa, în ceea ce priveşte ajutorul pentru Ucraina, arată că statele din estul Europei, care s-au aflat la graniţă cu Ucraina, au fost primele state care au resimţit impactul pe toate palierele posibile. Însă ţările din vest, care la momentul respectiv, mă refer la începerea războiului sau ulterior, n-au resimţit aceleaşi efecte, încep deja să le resimtă. Aceste ţări nu sunt afectate de tranzit, însă sunt afectate de importuri şi iată că Germania, Franţa şi Spania şi toate celelalte ţări încep să reclame situaţia, de fapt disturbarea pieţei din cauza importurilor produselor din Ucraina. Noi le-am spus acest lucru încă de acum doi ani, se pare că nu ne-au dat atât de multă crezare pe cât am crezut noi la momentul respectiv, însă în acest moment resimt şi coagulează cu fermierii din estul Europei, pentru a identifica soluţii care, din păcate, încă se lasă aşteptate”, a adăugat vicepreşedintele PRO AGRO.
El consideră că aceste soluţii trebuie adoptate numai pe baza datelor care reflectă realitatea, nu în condiţiile actuale în care monitorizarea tranzitului în vamă se face ca “acum 30 de ani cu pixul pe hârtie”.
“Atâta timp cât Uniunea Europeană, cât autorităţile din România evită o monitorizare, o colectare a datelor care ne poate reflecta realitatea, n-o să putem veni cu soluţii. Iată că am lansat nişte cifre. Comisarul a zis anul trecut pierderi de un miliard de euro, noi am spus că peste trei miliarde la nivelul anul trecut, dar cine ne poate pune la dispoziţie aceste cifre, dacă nu autorităţile naţionale şi europene? Noi încă monitorizăm tranzitul cu pixul pe hârtie în vamă şi vorbim de digitalizarea României. Vorbim de digitalizarea Europei şi nu putem monitoriza tranzitul şi încă contorizăm ca acum 30 de ani, cu pixul pe hârtie, ce intră, ce iese. Aşa nu vom obţine soluţii realiste. Din păcate, este şi un moment în care ne-am apropiat de alegeri la nivel european iar instituţiile au pierdut din autoritate, urmând ca în urma noii arhitecturi politice europene să avem o altă gândire asupra a ceea ce înseamnă situaţia aceasta pricinuită de războiul din Ucraina”, a concluzionat vicepreşedintele.
