Industria românească e falimentară din cauza prețului energiei și al gazului. Cele mai scumpe din UE
Prețurile energiei electrice pentru consumatorii non-casnici din banda 20-499 MWh (industriali), spre exemplu, pentru o brutărie medie sau un spital, sunt cele mai mari în România, comparativ cu media UE sau cu o serie de state din imediata vecinătate, se arată într-un proiect de strategie industrială al Ministerului Economiei. Și prețul gazelor naturale este printre cele mai mari pentru consumatorii non-casnici din România, deși se află pe un trend descendent. Documentul guvernamental mai arată că industria din România a fost mai afectată decât în alte țări europene de creșterea prețului energiei.
La gazele naturale, prețurile au crescut de 2,7 ori (chiar mai mult în cazul marilor consumatori, respectiv de 3,2 ori), nivelul acestora fiind cu 44% peste media europeană.
La energia electrică, prețurile pentru clienții non-casnici s-au majorat de 2,4 ori (de 1,9 ori în cazul marilor consumatori), situându-se, și de această dată, peste media europeană (cu 44%, respectiv cu 11%).
România riscă să nu mai aibă industrie competitivă din cauza prețului la energie electrică
România riscă să nu mai aibă industrie competitivă și să se confrunte cu probleme economice și sociale grave, dacă nu se iau măsuri pentru a sprijini consumatorii industriali de energie, se arată în documentul guvernamental.
Prețul energiei în România este printre cele mai mari din Europa, fiind depășit doar de țări care sunt net importatoare de energie. Producătorii din aceste sectoare subliniază că industria românească nu poate reflecta această creștere în prețul produselor sale, deoarece acestea sunt tranzacționate pe burse internaționale, unde prețul este determinat de companii care produc în țări cu prețuri mult mai mici ale energiei.
Industria din România a fost mai afectată decât în alte țări europene
Potrivit Ministerului Energiei, țintele ambițioase de tranziție verde și digitală a industriei vor pune o presiune fără precedent asupra tuturor sectoarelor industriale, nu doar asupra celor care au fost afectate substanțial în ultimii trei ani, cum sunt industriile energo-intensive, ori industriile dependente de componente electrice.
Criza energetică din perioada 2021-2023, declanșată în urma manipulării pieței gazelor de către Rusia și apoi de invadarea Ucrainei, a afectat industria din România mai mult decât în alte state europene. Aceasta și în condițiile în care prețurile au ajuns să fie mai mari decât în alte state.
Principalele domenii afectate de saltul cotațiilor energetice internaționale au fost cele cu un consum energetic ridicat, în special industria chimică, unde producția a scăzut cu 6% la nivelul UE, în 2022, și metalurgia, care a înregistrat o reducere a producției de 4%. În cazul României, scăderile din aceste două indistrii au fost și mai dramatice: 22% și 15%.
Prețurile din România la energie și gaze mai mari și pe bursă, încă de dinainte de criza energetică
HotNews.ro a scris în mai multe rânduri că prețurile la energia electrică și gazele naturale din România sunt mai mari decât în restul Europei, atât la consumatorul final, cât și pe piețele spot. Până acum, autoritățile române nu au explicat motivele. De exemplu, HotNews.ro a solicitat Ministerului Energiei, în urmă cu câteva săptămâni, să explice de ce cotațiile la energia electrică și gazele naturale de pe piețele spot din România sunt mai ridicate decât în celelalte țări europene și nu a primit niciun răspuns.
La energia electrică, de multe ori, prețurile de pe piața spot din România sunt cu 10% până la 50% mai mari față de cele pe piețele vestice, Germania sau Polonia, de exemplu.
La gaze, aceeași situație, prețurile de pe piața spot sunt în mod constant mai mari decât cele de pe bursa TTF din Amsterdam, în medie cu 2 euro / MWh mai mari.
Prețurile de pe piața spot din România erau mult mai mari și înainte de criza energetică, mai ales la electricitate. Dacă în țările vestice, un MWh de energie costa 50 euro, în România acesta depășea constant 200 euro / MWh. Prețurile erau uriașe, înainte de criză, din cauză că producătorii de electricitate se aliniau la nivelul Complexului Energetic Oltenia, care vinde cea mai scumpă energie. Erau manevre pe piață încurajate de către statul român pentru a menține în viață, artificial, cel mai scump producător de electricitate din România.
