editorial de Călin Marchievici
Parlamentul European a adoptat un plan pentru anularea dreptului de veto al statelor membre UE în majoritatea domeniilor, precum și simplificarea procedurii de suspendarea a drepturilor statelor membre care violează ”valorile UE” (statul de drept, democrația, libertatea drepturile omului și egalitatea). Se adaugă modificări pentru o mai mare integrare europeană în domeniul sănătății, energiei, apărării și politicilor sociale și economice.
Totul face parte dintr-un amplu proiect de revizuire a tratatelor UE, în urma Conferinței pentru Viitorul Europei. Conferința pentru Viitorul Europei s-a încheiat aproape pe nevăzute, când războiul din Ucraina era în primele sale faze. A început în primăvara anului 2021 și s-a dorit un cadru de dialog cu cetățenii europeni. În România, momentul de vârf al acestui ”cadru” a fost vizita președintei CE, Ursula von der Leyen, în septembrie 2021, când s-a adresat cetățenilor României cu Klaus Iohannis de-a dreapta sa și cu premierul Florin Cîțu de-a stânga.
Din acest ”dialog cu cetățenii europeni” a rezultat un raport al Parlamentului European, votat, miercuri, cu 305 voturi pentru, 276 împotrivă şi 29 abţineri. Rezoluţia însoţitoare a fost adoptată cu 291 voturi pentru, 274 împotrivă şi 44 abţineri. Parlamentul European cere astfel statelor membre să convoace o convenție pentru revizuirea tratatelor.
Propunerile cele mai importate ale raportului vizează anularea dreptului de veto național în mai multe domenii (65 în total) și trecerea la votul cu majoritate calificată și reducerea numărului de comisari europeni de la unul egal cu numărul statelor membre, la doar 15. Raportul, care spune că urmărește o mai mare implicare a cetățenilor în procesul decizional, propune ca nu toate statele să aibă comisari, asta în timp ce competențele comisarilor se vor extinde. Apoi, raportul cere extinderea competențelor comunitare în următoarele domenii: energie, afaceri externe, securitate și apărare, politica privind frontierele externe infrastructura transfrontalieră. Cu alte cuvinte, se cere renunțarea la prerogativele naționale în domeniile în care nu se făcuse transfer de suveranitate către Bruxelles.
Propunerea a fost prezentata de așa-numitull ”Grup Verhofstadt”, un grup de parlamentari condus de federalistul belgian Guy Verhofstadt, care își propune amendarea tratatelor europene pentru o mai mare centralizare a puterii la Bruxelles, prin transfer de suveranitate. Totul, așa cum spune comunicatul de presă al PE, pentru a ”întări capacitatea Uniunii de a acționa, iar opiniile cetățenilor vor conta în mai mare măsură în procesul decizional”, ”într-un context caracterizat de provocări fără precedent și crize multiple”.
Verhofstadt ne ajută cu traducerea limbii de lemn. El arată că dreptul de veto al statelor a fost folosit de liderii nemulțumiți de traiectoria UE pentru a ”șantaja”. Este un atac la adresa premierului Ungariei, care, cel mai recent, a refuzat să aprobe amendamentele la bugetul colectiv al UE, în vederea finanțării pe mai departe a efortului de război al Ucranei.
Cât privește România, vocile care salute votul din PE aparțin europarlamentarilor partidului REPER (adică Reînnoim Proiectul European al României), un partid de fost miniștri, secretari de stat și necunoscuți din fostul cabinet Cioloș, partidul lui Dacian Ciolos (rămas în umbră), o reeditare a PLUS după ruperea de USR.
Care a fost poziția fostului președinte al Consiliului European Donald Tusk, câștigătorul alegerilor din Polonia, care va deveni, cel mai probabil, premier. Tusk, prezentat ca un salvator al Poloniei și un pro-european convins a spus: ”Europarlamentarii care cooperează cu mine vor vota împotriva raportului”. ”Europa are nevoie de reparații în multe domenii”, însă ”cea mai stupidă metodă” pentru a face asta este să cădem în ”euroentuziam” naiv, care a fost unul dintre motivele Brexitului. ”Proiectul pregătit de Parlamentul European nu reprezintă spiritul vremurilor și nevoile reale ale UE”, a spus Tusk. ”Nu am avut niciodată nevoie mai mare de o UE mai puternică și capabilă să facă față amenințărilor. Însă documentul propus nu rezolvă asta, ci slăbește comunitatea europeană”. Iar proiectul de reformă a tratatelor UE nu este singurul în care viziunea liberalilor lui Tusk se apropie de cea a rivalului Kaczysnki, cele două partide au o abordarea apropiată și în ce privește Pactul UE pentru Migrație și Azil.
Europarlametarul polonez Jacek Saryusz-Wolski, din partea partidului Lege și Justiție, al lui Kaczysnki, i-a acuzat pe federaliști că încearcă ”să transforme UE într-un superstat”. Polonezul a demisionat din comisia prezidată de Verhofstadt în semn de protest față de planul de a politiza Comisia Europeană, de a le oferi eurocraților competențe în domenii precum mediul, educația și sănătatea publică și de a elimina dreptul de veto în domenii cheie. Eurodeputatul polonez spune că aceste evoluții sunt ”un puci mascat de sorginte comunistă”.
În aceeași linie, eurodeputatul olandez Rob Roos, vicepreședinte al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a făcut o comparație între votul de miercuri din PE și alegerile din Olanda din aceeași zi, câștigate de naționaliștii din Partidul Libertății, conduși de Geert Wilders: ”Festivalul democrației are loc astăzi în Olanda, iar la Strasbourg democrația este îngopată. Majoritatea eurodeputaților au votat pentru eliminarea dreptului de veto al Olandei în mai multe domenii. Votați pentru partidul care ne apără acest drept de veto!”
