După ce m-am eliberat de perplexitatea provocată de apariția și de declarațiile lui Klaus Iohannis după vizita la răniții de la Spitalul de Urgență Floreasca, am revenit asupra afirmațiilor sale făcute cu prilejul acelei ridicole conferințe de presă de la ieșire.
Una dintre întrebările și judecățile pronunțate de Klaus Iohannis sună destul de clar. Se referă la poporul român, la noi toți, la cei responsabili. Nu și la el însuși.
„Întrebarea pe care cred că ne-o punem toți este de ce s-a ajuns până aici? De ce nu s-a prevenit ce a putut fi prevenit?”
Îmi aduc aminte de vinerea în care se producea explozia din 30 otombrie 2015 de la Colectiv. Pe la amiază, în apropiere de Râșnov, m-am întîlnit cu convoiul care îl transporta pe Klaus Iohannis ca pe Sfintele Moaște sau ca pe aurul de la BNR. Mergea cu girofarul la nevastă! S-a întors a doua zi pentru a ne arăta că îi pasă, că îl preocupă. Cîteva zile mai tîrziu, și-a luat geaca roșie și a ieșit în stradă ca să spună sinistra propoziție „a fost nevoie să moară oameni” și el să-și instaleze „guvernul meu”, urmat de guvernele sale cu tot șirul de nenorociri economice pe care le-au adus.
Unde era Klaus Iohannis la descoperirea situației dramatice a vîrstnicilor internați în Voluntari și în celelalte cămine din țară? Dar la nașterile de pe trotuar și la morții în fața spitalelor? Unde era după accidentul de la Vama Veche cînd România, șocată de efectele consumului de droguri, aștepta o soluție? Unde era cînd s-a produs explozia de la Crevedia?
La Sibiu, la soție sau într-o altă vacanță?
De cîte ori și cu ce cuvinte a descins președintele în rîndul celor neajutorați? Cîte conferințe și dezbateri pe seama consumului de droguri a găzduit? Nu cumva s-a ajuns aici și pe fondul prestației sale nepăsătoare, neinspirate, lipsite de orice ecou în populație? Nu cumva se putea implica mai intens în promovarea și amplificarea prevenției?
La Spitalul de Urgență Floreasca președintele a mai spus: „O astfel de serie de accidente, de tragedii, nu poate să rămână fără urmări clare, care scot în evidență ce s-a întâmplat și ce se poate face mai bine”.
Și tot el a zis: „Nici o analiză politică nu trebuie evitată”.
Klaus Iohannis nu-și imaginează că demisia lui este o urmare clară, că el este la rădăcina neîncrederii noastre în autorități, că și el are o mare parte din vină, că eșecurile României și tragediile care vin una după alta vin și de la decăderea instituțiilor și că el este vîrful din piramida instituțională a statului român după care se orientează toate celelalte.
Sunt convins că în mintea sa ”analiza politică” pe care o așteaptă nu trebuie să privească mandatul său și suspendarea sa. Poporul este de vină, instituțiile statului. Președintele, nu! El este doar eroul nostru, Sasul de pus în ramă cu toate diplomele și medaliile primite în Germania agățate dedesubt.
Și a mai zis președintele, cel care a jucat și la Floreasca rolul marelui patriot îngrijorat și îndurerat: „Și trebuie să facem România mai eficientă”……„ Și eu îmi doresc să avem tot mai mulți oameni care sunt potriviți la locul potrivit. De aceea, în realitate, nu trebuie să începem de sus să îi facem mai buni, că ei sunt gata pregătiți, trebuie să începem de jos”.
Citiți cu atenție! Klaus Iohannis zice că schimbarea trebuie să fie începută de jos, de la talpa țării, „nu trebuie să începem de sus să îi facem mai buni”.
După gîndirea lui, poporul este problema, nu conducătorii lui.
O asemenea gîndire poate fi baza unei despărțiri definitive. La ce ne folosește un președinte leneș, arogant și dedicat mai mult familiei sale decît poporului care l-a ales?
„Trebui să începem de jos” este afirmația neașteptată și revoltătoare a președintelui Klaus Iohannis. Ea ne atrage atenția și ne invită să începem redresarea situației din România de la vîrf, de Sus, adică de la Cotroceni.
Vorba românului: „Peștele de la cap se-mpute”.
