Șef din BNR: Avem doar 60 de mii de bogați. Restul românilor nu au economii mai mari de 2.000 de euro

​Dacă eliminăm milionarii în lei (circa 60.000 de români au depozite bancare de cel puțin 1 mil. lei), restul populației abia dacă are 2000 de euro puși la saltea. HotNews a discutat cu Florian Neagu, acting Director al Direcției de Stabilitate Financiară din BNR despre pericolele care ne pasc (el le spune „riscuri” sau „vulnerabilități”)- îmbătrânirea demografică, despre cât de polarizată e societatea românească, despre argumentele românilor care nu au conturi bancare sau despre cum poate fi îmbunătățit calculul care indică evoluția economiei. Pe scurt, am discutat despre oameni și bani.

Florian Neagu a ajuns la BNR în anul 2000. Fusese șef de promoție la Finanțe-Bănci, iar după un an de profesorat a intrat în BNR ca economist. În BNR, Neagu a trecut prin mai multe direcții- a fost mai întâi la Reglementare, apoi la Relații Internaționale ( în perioada în care demarase procesul de negociere a aderării României la Uniunea Europeană) , iar din 2005 lucrează în departamentul de Stabilitate Financiară.

Am discutat cu el despre pericolele care ne pasc (el le spune riscuri sau vulnerabilități)- îmbătrânirea demografică, despre cât de polarizată e societatea românească, despre argumentele românilor care nu-și fac conturi bancare sau despre cum poate fi îmbunătățit calculul care indică evoluția economiei. Pe scurt, mai jos e vorba despre bani și despre oameni

Informația pe scurt:

• Dacă vorbim de despre economisire, iată câteva cifre: 0,4% din toți deponenții acestei țări (aproape 60.000 de persoane) cumulau peste un sfert din totalul depozitelor. Asta înseamnă, în medie, peste 1.000.000 lei de persoană. Restul deponenților, circa 14,1 milioane de persoane au economisit în medie 11.000 lei. Polarizarea e de unu la 100, dacă vrei.
• Avem niște probleme cu capitalul uman. Trei, mai precis: Prima, că suntem tot mai puțini – avem o scădere a populației de circa un milion de persoane între cele două recensăminte (2011-2021). A doua, că suntem tot mai bătrâni. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciate foarte mult, cu 20 de puncte procentuale, de la 101% la 121% cât e în prezent. Iar al treilea lucru este legat de educație, unde deși nivelul în ultimul deceniu s-a îmbunătățit semnificativ, în continuare suntem pe ultimul loc în ierarhia europeană. Pe scurt, suntem tot mai puțini, tot mai bătrâni și cu grad de educație relativ modest, ceea ce constituie o vulnerabilitate a capitalului uman al acestei țări. Această vulnerabilitate va avea o implicație asupra stabilității financiare. Nu azi, nu mâine, dar în 10-20 de ani vom ajunge să o decontăm
• PIB-ul furnizează informația legată de flux, dar poate că ar fi bine să combinăm această informație de flux cu una de stoc, adică Avuția Națională. Trebuie să ne uităm la ce s-a creat nou în economie (PIB), dar și la cât a rămas.
• Când sunt întrebați românii de ce nu au conturi curente la bănci, iată răspunsurile: 42% din respondenți spun că nu dețin fonduri suficiente. Urmează apoi cei care nu au încredere în instituțiile financiare, apoi cei care consider că aceste servicii financiare sunt prea costisitoare, iar alții spun că instituția financiară este prea departe. A scăzut și numărul de agenții bancare de la 35 la suta de mii de locuitori în 2011 la 21 de agenții la suta de mii de locuitori. De asemenea, numărul ATM-urilor la suta de mii de locuitori a scăzut de la 64 la 62.
• Cele două riscuri pe care doar noi, românii, le avem, comparativ cu alte state
• Care sunt județele cu cele mai mari și cu cele mai mici credite neperformante

Ce este stabilitatea financiară de fapt?

Florian Neagu: Să știi că nici măcar nu avem la nivel internațional o definiție de manual. Nu există o definiție agreată. Dacă pentru stabilitatea prețurilor, să zicem, poți spune că dacă reușești să te menții pe la 2% se cheamă că ai asigurată această stabilitate (a prețurilor) la stabilitatea financiară n-ai un reper analog.

În schimb, sunt două abordări. Cea mai simplistă spune că dacă nu ai o criză se cheamă că ai o stabilitate financiară. Dar asta nu prea te ajută, pentru că, uite, de exemplu, în 2006-2007 n-ai avut nicio criză, dar exact în acei ani s-au plantat cele mai multe semințe de risc care apoi au încolțit și s-au manifestat foarte puternic după un an-doi.

Stabilitatea se presupune că o ai atunci când sistemul bancar reușește să preia eventuale șocuri nefavorabile și să nu le translateze altora în într-o proporție foarte mare. Sau când reușește să aloce economiile pe care le atrage către proiecte viabile.

La rândul lor, instrumentele folosite pentru menținerea stabilității financiare sunt relativ noi. Când am încercat să limităm creditarea în valuta în 2004 și am luat unele măsuri, acestea au fost considerate administrative și care afectează libera circulație a capitalurilor. Și exact asta nu îți trebuia când tu voiai să intri în Uniunea Europeană, să vii cu măsuri care limitează libera circulația l a capitalurilor. De aceea, le-am abandonat în anul 2007, anul intrării României în UE.