Media salariilor lunare ale celor din conducerea Curții de Conturi sare de 25.000 de lei, ajungând până la circa 28.000 de lei, lefuri mult peste ale șefului statului, care a încasat lunar circa 15.000 de lei în 2022.
Președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc, instalat la șefia instituției în epoca Dragnea, în 2017, a încasat în 2022 (anul fiscal aferent declarației de avere depuse în iunie 2023) 335.832 de lei, ceea ce înseamnă un salariul lunar net de aproximativ 28.000 de lei.
Vicepreședintele Curții de Conturi, Vasile Cosmin Nicula, a avut un venit asemănător, adică a primit de la instituție 324.156 de lei, adică o medie lunară de 27.000 de lei.
Salariu și două pensii
Celălalt vicepreședinte al Curții de Conturi, Ilie Sârbu, a încasat 325.130 de lei (o medie lunară de 27.100 de lei). Sârbu, care a avut mai multe mandate de parlamentar, are a avut și pensie specială de 51.998 de lei, precum și o altă pensie, bazată pe contributivitate, de 72.012 lei.
La Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi, Lucian Dan Vlădescu, președintele structurii, a declarat 324.156 din salariul primit de la instituție, pentru că pe lângă acești bani a mai încasat onorarii restante de 30.000 de lei și 14.087 de lei.
Unul dintre vicepreședinții Autorității de Audit din Cadrul Curții de Conturi , Florin Tunaru, ajuns la șefia instituției tot în perioada în care Liviu Dragnea avea un cuvânt important de spus, a încasat 321.240 de lei (medie lunară de 26.700 de lei).
Cealaltă persoană care ocupă funcția de vicepreședinte, Camelia Pricop, pusă în funcție la începutul anului, a lucrat anul trecut la Banca Națională. Aceasta a trecut doar „activități de consiliere” fără a da și suma primită de la instituția centrală.
Și un membru simplu din conducerea Curții de Conturi a putut încasa în 2022 suma de 321.240 de lei, cum este cazul Claudiei Boghicevici sau Dezso Csongor-Attila.
Spre deosebire de cei de la Curtea de Conturi, șeful statului a încasat, ca drepturile salariale, 181.944 de lei, ceea ce înseamnă o medie lunară de 15.000 de lei. În 2017, când a fost redactată noua lege a salarizării unitare, leafa șefului statului era gândită ca salariul cel mai mare din stat, însă până la urmă au fost abateri de la raportarea la acest venit, astfel încât mai multe categorii socio-profesionale din diferite instituții au ajuns să aibă salarii mai mari ca primul om în stat. De altfel, salarii foarte mari sunt întâlnite la stat mai ales la structurile alfate sub control parlamentar, dar care se autofinanțează (ASF, ANRE, ANCOM etc).
An cu schimbări la Curtea de Conturi
2023 este un an care va veni cu schimbarea unor membri din conducerea Curții de Conturi. Potrivit Constituției, „Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii”.
„Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători”, mai arată prevederile cosntituționale.
