Social

Cheful suprem! „Sigur că e mai multe, soro, că nu era să gătesc o singură ciupercă!”

Centrul cultural ARCUB încheie stagiunea de teatru cu reprezentaţia din 30 iunie, de la orele 19:00, la Sala Mare, a comediei ”Cheful suprem”, pusă în scenă de Beatrice Rancea.

Tudor Mușatescu este considerat de criticii vremii drept continuatorul comediei de moravuri a lui Ion Luca Caragiale, prin tipologia personajelor, situațiile create și dialogurile pline de substanță și spirit. Tudor Mușatescu a scris schițe, proză de experiment sub formă epistolară, romane, aforisme, comedii, drame, tragicomedii, schițe umoristice, piese de teatru, a realizat traduceri și adaptări de succes ale unor piese, a prefațat culegeri de schițe vesele din autori români și străini, precum și o culegere de “Cuplete și scenete umoristice”.

Dramaturgul și-a dovedit talentul pentru scris foarte devreme, scriind epigrame, schițe, poezii, romane, eseuri, chiar o piesă de teatru – ”Ardealul”, dar și revista „Ghiocelul” pe care a  scris-o singur, de mână. A fondat revistele ”Zori de ziuă” și ”Muguri”, a colaborat din 1919, la revistele “Rampa”, ”România” și ”Scena”, precum și la alte publicații umoristice și ilustrate. În 1924, a absolvit Facultatea de Litere și Filozofie și Facultatea de Drept din București, dar avea să aleagă Teatrul, marea sa dragoste.

Dintre creațiile sale de mare succes amintim „Titanic-Vals” (premiera pe 21 noiembrie 1932, la Teatrul Național București), „…escu” (1933) sau „Visul unei nopți de iarnă” (1937) care au fost ecranizate și traduse în franceză, engleză, germană, italiană, greacă, poloneză și cehă.

Mai puțin cunoscută este comedia ”Cheful suprem”, care a fost prezentată pentru prima dată publicului la radio, ca teatru radiofonic, în 1969.

”Cheful suprem” este o comedie scurtă în care acțiunea se petrece într-o mahala de la început de secol, după masa de prânz în ziua de Anul Nou, ocazie cu care se adună în jurul mesei diverși prieteni și rude, parveniți care se consideră a face parte din ”lumea bună” și care vor să petreacă până la ziuă. La masă se servesc și ciuperci, iar metoda gazdei de a determina dacă acestea sunt otrăvitoare este originală: dă câinelui să mănânce câteva cu o oră înainte de masă și dacă nu moare…ciupercile sunt bune. De data aceasta, câinele care trecuse inițial testul se prăbușește în mijlocul chefului și toți se alarmează. Convinși că vor muri, încep să își facă diverse confesiuni, ies la iveală adevăruri neașteptate și nebănuit de ridicole, micile mizerii cotidiene, toate răutățile ascunse ies la suprafață ca niște gunoaie deasupra apei. Însă, cum suntem într-o comedie, nimeni nu moare, sunt doar ridicoli și se fac de râs.

Elementul neașteptat și surprinzător adus de Beatrice Rancea în cea mai recentă punere în scenă este introducerea componentei muzicale prin prezența sopranei Arlinda Morava şi a mezzosopranei Adriana Alexandru, două voci apreciate ale scenei lirice româneşti. Alături de acestea, din distibuție fac parte Claudiu Istodor, Luminiţa Erga, Cristi Toma, Silviu Biriş, Mona Dobrişan, Paula Pîrvu şi Vlad Linţă, iar decorul şi costumele spectacolului sunt semnate de apreciata scenografă de teatru şi film Maria Miu.

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button