Datoria publică a Franței a depășit pentru prima dată pragul simbolic de 3.000 de miliarde de euro în primul trimestru, ajungând la 112,5% din produsul intern brut (PIB), față de 111,8% la sfârșitul lui decembrie 2022, a anunțat vineri dimineață institutul de statistică INSEE, potrivit Le Figaro.
Datoria publică a Franței, care a crescut masiv de la criza din domeniul sănătății, s-a majorat cu încă 63,4 miliarde de euro, ajungând la 3.013,4 miliarde în valoare absolută la sfârșitul lunii martie, a detaliat Institutul Național de Statistică.
Conturile publice ale unei țări sunt întotdeauna analizate de investitori în raport cu cele ale colegilor săi. Și, din păcate, comparația nu este măgulitoare pentru Paris. În urmă cu zece ani, la sfârșitul crizei datoriilor suverane, cu un raport datorie/PIB de 90,6%, Franța era un elev perfect, la media zonei euro (90,7%). La sfârșitul anului 2022, povestea era foarte diferită: raportul datorie/PIB al Franței crescuse la 111,6%, cu zece puncte mai mult decât media zonei euro (91,6%).
Cum se poate explica o astfel de evoluție în doar un deceniu? Pur și simplu pentru că Franța nu a făcut niciun efort substanțial în această perioadă pentru a-și raționaliza cheltuielile publice, în timp ce vecinii săi au luat această problemă mult mai în serios, notează Le Figaro.
În ciuda reformei pensiilor și a economiilor promise, Parisul și-a stabilit obiective mult mai puțin ambițioase față de alte țări europene. În 2026, conform proiecțiilor, Franța ar fi singura mare țară europeană care nu va înregistra un deficit al PIB mai mic de 3%.
