Asasinat economic: România mai are doar trei fabrici de zahăr, restul în faliment sau în ruine
La sfârșitul anilor ‘80, industria alimentară românească se baza pe 33 de fabrici de zahăr autohton. Dotate cu tehnologia vremii, oferind mii de locuri de muncă, ele asigurau în totalitate consumul intern. În plus, România mai putea să și exporte excedentul de zahăr. Investitorii străini care au cumpărat la preț de nimic fabricile românești de zahăr au avut grijă să le închidă, pentru a nu crea competiție cu cele din statele occidentale. România a fost obligată să importe zahărul. Cele mai mari cantități din Germania, urmate de importurile din Brazilia, de cele din Austria și din Polonia.
În 2021, România a importat cel mai mult zahăr din Germania – 95.000 de tone, de aproape 10 ori mai mult decât în 2010, când importa mai puțin de 12.000 de tone. Pe locul 2 sunt importurile din Brazilia (68.000 t), urmate de cele din Austria (55.000 t) și Polonia (50.000 t).
Declinul importurilor din Brazilia și Cuba (30.000 de tone în 2021) a mers în parlel cu ascensiunea spectaculoasă a importurilor din țările europene amintite, comparativ cu 2010 (9.000 de tone din Austria și 8.000 de tone din Polonia).
România mai are în prezent doar trei companii cu capital majoritar românesc cu CAEN-ul 1081 – Fabricarea zahărului în funcțiune, celelalte companii aflându-se în faliment sau în procedură de insolvență/faliment. Zahărul SRL din Zimnicea, controlat de Nicoleta Mariana Toncea, directorul general al Interagro SRL, condamnată la 3 ani închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani, a deschis în luna mai a acestui an procedura de insolvență/faliment.
Nicoleta Mariana Toncea este și soția omului de afaceri Ioan Niculae condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare. Acesta a fost condamnat în 2021 de Tribunalul Bucureşti la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani.
În faliment se află Antrepriza Zahăr Bod, care a avut anul trecut afaceri de 296.000 lei și un profit net de 910.000 lei, Fabrica de Zahăr Bod, cu afaceri de 161.000 lei și profit net de 3,9 milioane lei și Lemarco Cristal, cu pierderi de 312.000 lei.
Fabrica de zahăr Bod a fost cumpărată anul trecut de Mihaela Elena Neagu, director general al Best Achiziții. Aceasta a anunțat că producția la Fabrica de Zahăr Bod nu va fi reluată nici în 2023, după ce nu s-au încheiat contracte cu fermierii din județele Brașov, Covasna și Harghita. Unitatea de producție va intra în conservare, iar în viitorul apropiat va fi sistată și activitatea de ambalare a zahărului adus din Ucraina, după ce din data de 5 iunie au fost interzise exporturile din această țară către Uniunea Europeană.
Firmele controlate de Mihaela Elena Neagu s-au remarcat în ultimul deceniu prin zeci de contracte cu statul: de la ministere, agenții guvernamentale, primării, companii deținute de primării sau companii deținute de ministere.
Mihaela Neagu este director general al Best Achiziții, companie care a cumpărat anul trecut și Fabrica de Zahăr Bod, pentru a o reporni. Sub conducerea lui Dan Tartagă, fabrica fost închisă în 2018, declarată în faliment după alţi 7 ani în care a fost în insolvenţă.
Producătorul de zahăr Lemarco Cristal din Urziceni, judeţul Ialomiţa, a intrat recent în insolvenţă în anul 2018. Insolvenţa a venit pe fondul unei scăderi a businessului din 2017 şi pe fondul adâncirii pierderilor (de trei ori mai mari în 2017 versus 2016, până la aproape 45 milioane lei).
Companiile cu capital românesc, cu CAEN-ul 1081 – Fabricarea zahărului, care sunt în funcțiune la Registrul Comerțului
Fabrica de Zahăr Luduș, deținut inițial de francezii de la Tereos, a fost cumpărată la începutul anului de doi investitori români independenți, Mihaela Neagu și Mihail-Daniel Matache, investitori în sectorul agroalimentar, a obținut în 2022 o cifră de afaceri de 73,3 milioane lei, în scădere cu 54% față de 2021, pierderi nete de 95 milioane lei și 140 de angajați.
Fabrica, situată în Luduș, este una dintre ultimele două fabrici de prelucrare a zahărului rămase în România. Aceasta a suferit din cauza reducerii constante a suprafeței de teren plantate cu zahăr în țară. Inițial, Tereos anunțase că intenționa să închidă fabrica, iar mai mulți cultivatori de sfeclă de zahăr din Transilvania, reuniţi într-o asociaţie profesională, afirmau că l-au convins pe proprietarul francez al fabricii de zahăr din Luduș să le vândă pachetul majoritar de acţiuni. Însă, în final Tereos a bătut palma cu cei doi antreprenori români.
Producţia la fabrica de zahăr de la Luduș a fost oprită, iar unitatea urma să fie închisă şi demolată, după ce un acord cu Ministerul Agriculturii pentru preluarea fabricii nu s-a finalizat. Fabrica de Zahăr Luduș trebuia să fie cumpărată de Casa de Comerț Unirea, însă instituția nu era încă operațională, iar vânzătorul, grupul francez Tereos, a propus anumite termene și o sumă deja prestabilită, non-negociabilă, care a dus la sistarea discuțiilor, au declarat pentru Economedia surse din Ministerul Agriculturii.
AXC Maker, controlat de un IT-ist român, Alexandru-Ovidiu Ciosa, a avut în 2022 o cifră de afaceri de 230 milioane lei, în creștere cu 13% față de 2021, un profit net de 138.000 lei și un angajat.
Siropuri Bar SZC, companie care activează în domeniul fabricarea zahărului, este o fabrică de siropuri românești înființată în 2021. Compania a avut în 2022 o cifră de afaceri de 189.000 lei, un profit net de 78.000 lei și un angajat.