R.Moldova, un stat sfâșiat între Est și Vest. Dan Dungaciu: „Opțiunea europeană e semnificativă, dar nu e decisivă”
„În acest moment, în Republica Moldova problema este că rămâne un stat sfâșiat între două tipuri de opțiuni”, a afirmat la „Puterea Știrilor” sociologul Dan Dungaciu. „Opțiunea europeană este semnificativă, importantă, dar nu e decisivă”, a adăugat acesta.
Dungaciu a comentat, de asemenea, decizia Uniunii Europene de a sancționa șapte persoane din Republica Moldova, acuzate că au legături cu Rusia și cu eforturile Moscovei de a destabiliza țara.
„Sigur, decizia UE trebuie indiscutabil salutată, dar oamenii aceștia erau de multă vreme dați în căutare. Unii abia au fost condamnați definitiv în Republica Moldova și nu toți sunt condamnați definitiv în Republica Moldova. Deci, din punctul acesta de vedere, vă reamintesc că procesul lui Șor a durat ani de zile, aproape un deceniu, până să fie condamnat definitiv. Condamnarea s-a făcut recent, iar el este, se spune, în Israel. Nu cred că se va întoarce în Republica Moldova. Conduce partidul de acolo. Deci, din punctul acesta de vedere este totul sub semnul provizoratului, pentru că în acest moment în Republica Moldova problema nu este ce spun europenii, problema este că, din păcate, Republica Moldova rămâne un stat sfâșiat între două tipuri de opțiuni. Opțiunea europeană este semnificativă, importantă, dar nu e decisivă. Ea nu are neapărat expresie în vot. Dacă ne uităm pe sondaje o să vedem că există posibilitatea, cel puțin teoretic, ca la viitoarele alegeri să câștige partida pro-Est. În momentul în care va câștiga partida pro-Est, sigur că lucrurile se vor modifica.
Ca să înțelegem foarte limpede, în Republica Moldova s-a revenit la situația de bătălie, confruntare geopolitică, în care jumătate din populație se uită spre Est și jumătate din populație se uită spre Vest și votează în consecință. Noi am avut un moment aproape, ca să zic așa, apoteotic în Republica Moldova în anii 2020, după alegerile din Ucraina, când domnul Zelenski a reușit să câștige cu o majoritate covârșitoare, nefiind un președinte geopolitic. Așa s-a întâmplat și în Republica Moldova. Doamna Maia Sandu, nevorbind despre Uniunea Europeană, nevorbind de integrare, vorbind în limbile tuturor minorităților din Republica Moldova, a reușit să câștige cu un scor remarcabil, poate unul din cele mai mari scoruri obținute de un politician din Republica Moldova”, a mai spus sociologul Dan Dungaciu.
Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat sancţiuni împotriva a şapte persoane din Republica Moldova, acuzate în special că au legături cu „eforturile Rusiei de a destabiliza” ţara, foarte fragilă economic.
Această decizie a survenit cu două zile înainte de întâlnirea din Republica Moldova a liderilor din aproape 50 de ţări pentru cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene (CPE), care reuneşte aproximativ 20 de state, pe lângă cele 27 de state membre ale Uniunii.
„Republica Moldova este una din ţările cele mai afectate de consecinţele invaziei ilegale a Ucrainei de către Rusia: există încercări serioase, în creştere şi continue de a destabiliza ţara”, a declarat, într-un comunicat, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.
Activele celor şapte persoane vizate vor fi îngheţate în UE, unde li se va interzice şederea. Această decizie „trimite un semnal politic important privind sprijinul UE pentru Republica Moldova într-un context dificil (…) Vom continua să îi pedepsim pe cei care ne destabilizează vecinătatea directă”, a adăugat Borrell.
Persoanele sancţionate sunt „politicieni şi oameni de afaceri de naţionalitate moldovenească sau rusă care s-au angajat în activităţi destabilizatoare”, precizează comunicatul de presă.
Unii au legături cu frauda bancară care a dus la „pierderi enorme” pentru finanţele publice, alţii au legătură cu „eforturile orchestrate de Kremlin” pentru destabilizarea Republicii Moldova, ca de exemplu prin planificarea de demonstraţii violente şi delapidare financiară sau prin sprijinirea serviciilor de securitate ruseşti (FSB).
