Reforma pensiilor: Opoziţia franceză a depus două moţiuni de cenzură împotriva guvernului lui Emmanuel Macron

Grupul de deputaţi centrişti „Libertés Indépendants Outre-mer et Territoires” (LIOT) a depus vineri în Adunarea Naţională o moţiune de cenzură „transpartinică” împotriva guvernului condus de Elisabeth Borne, după decizia acesteia de a folosi articolul 49.3 din Constituţie – prin care îşi asumă răspunderea guvernamentală – pentru a trece legea reformei pensiilor fără vot în parlament, informează Le Figaro. Ulterior, şi grupul parlamentar al dreptei (RN) a depus propria moţiune de cenzură.

Grupul RN al lui Marine Le Pen  a depus o moţiune de cenzură vineri, dar moţiunea LIOT, un mic grup independent fără culoare politică clară, este posibil să atragă cel mai mare număr de voturi.

Pentru a dărâma guvernul, o moţiune de cenzură ar avea nevoie de o majoritate absolută în Adunarea Naţională, adică de 287 de voturi. Acest lucru ar necesita ca aproximativ treizeci de deputaţi de dreapta (din 61) din LR, partidul tradiţional de dreapta, să voteze şi ei moţiunea de cenzură, o ipoteză care pare puţin probabilă, pentru că ei sprijină în linii mari reforma pensiilor.

Moţiunea LIOT are 91 de semnatari din cinci grupuri politice, inclusiv extrema stângă (LFI) a lui Jean-Luc Melenchon, dar niciun deputat din Les Républicains (LR) – partidul tradiţional de dreapta – nu a semnat moţiunea de cenzură.

Moţiunea va fi votată probabil luni şi chiar dacă nu a fost semnată de republicani, iniţiatorii ei speră că cel puţin unii dintre ei o vor vota, a declarat Bertrand Pancher, liderul LIOT.

Conform Constituţiei, deputaţii francezi aveau posibilitatea de a depune moţiunea de cenzură până vineri la ora locală 15.20 (16.20, ora României) pentru a mai avea o şansă de a împiedica intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor, după ce premierul Elizabeth Borne a anunţat joi că declanşează procedura constituţională cunoscută sub numele de „43.9” care se referă la asumarea răspunderii guvernamentale asupra unui proiect de lege.

Legea, care prevede cu precădere creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, a provocat o amplă nemulţumire în rândul societăţii franceze, a dat naştere la greve de amploare şi la proteste violente.

Chiar dacă partidul preşedintelui Macron a pierdut majoritatea absolută în camera inferioară a parlamentului la alegerile de anul trecut, există puţine şanse ca moţiunea de cenzură să treacă, cu excepţia cazului în care s-ar forma o alianţă surprinzătoare a parlamentarilor din toate celelalte partide, de la extrema stângă la extrema dreaptă. Liderii partidului conservator Les Republicains (LR) au exclus însă o astfel de alianţă. Nici unul dintre ei nu a sponsorizat prima moţiune de cenzură depusă vineri de LIOT. Individual, parlamentari ai LR au declarat că ar putea rupe rândurile, dar ca să treacă moţiunea ar fi nevoie de votul tuturor celorlalţi parlamentari din opoziţie şi de voturile a jumătate din cei 61 de parlamentari ai LR, ceea ce este o sarcină dificilă.