Mai multe clădiri din Miercurea-Ciuc au fost iluminate, duminică seara, în culorile drapelului Ungariei, cu ocazia comemorării Revoluţiei Ungare din 1956, manifestări de marcare a respectivului eveniment fiind organizate pe parcursul întregii zile, relatează Agerpres.
Evenimentul principal a avut loc duminică seara, la statuia GloriaVictis din faţa Consulatului General al Ungariei la Miercurea-Ciuc, la care au participat aproximativ 200 de persoane şi care a început cu intonarea imnului Ungariei.
Au fost rostite discursuri de către primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, consulul Percze Laszlo, din partea Consulatului General al Ungariei la Miercurea-Ciuc, şi Toke Ervin, reprezentant al Alianţei Maghiare din Transilvania.
De asemenea, au avut loc mai multe momente literare şi muzicale.
Printre cei prezenţi s-au aflat şi câteva persoane care au fost condamnate sau persecutate pentru că s-au solidarizat cu ideile Revoluţiei din 1956.
Primarul municipiului Miercurea-Ciuc a declarat, pentru Agerpres, că momentul din 1956 a fost folosit de Securitatea din România pentru a persecuta persoanele care s-au solidarizat cu ideile Revoluţiei Ungare, precizând că zece locuitori ai oraşului au murit atunci, iar 77 de maghiari, 30 de români şi 30 de saşi au fost încarceraţi, ceea ce a însemnat o mare pierdere pentru întreaga comunitate.
Korodi a ţinut să puncteze că această experienţă, care a lăsat urme adânci, nu a putut înăbuşi sentimentul de libertate care s-a născut atunci.
„Din păcate, experienţa asta a lăsat urme adânci, dar a lăsat şi o energie nesperată pentru generaţiile următoare, o energie care era necesară, sentimentul libertăţii. Libertatea a însemnat foarte mult pentru cei din Ardeal şi din zona Ciuc sau din marile oraşe şi sentimentul acela de libertate, indiferent de câţi morţi şi câţi oameni au fost încarceraţi, nu a putut să fie oprit, înăbuşit. Şi cred că acela a dus şi la prăbuşirea sistemului comunist”, a declarat primarul.
Edilul a făcut referire la războiul din Ucraina, arătând că există similitudini cu situaţia din 1956, din Ungaria.
„Există similitudini foarte multe. Chiar dacă de 30 ani trăim în democraţie, nu departe de noi, statul rus, post-sovietic, intră peste o altă ţară, foloseşte aceleaşi instrumente prin care libertatea unora este oprită cu forţa armelor. Şi cred că niciodată nu putem să învăţăm destul din istorie, permanent ar trebui să învăţăm din istorie. Dar istoria înseamnă şi un lucru pozitiv: libertatea întotdeauna învinge”, a conchis Korodi Attila.
Comemorarea de la statuia Gloria Victis s-a încheiat cu depuneri de coroane şi cu intonarea imnului secuiesc.
Pentru a marca comemorarea Revoluţiei Ungare din 1956 au fost iluminate în culorile drapelului Ungariei Cetatea Mikó, Consulatul General al Ungariei la Miercurea-Ciuc, cinematograful Csiki Mozi şi Casa Artelor din municipiu.
În cursul zilei a mai avut loc o ceremonie de depuneri de coroane de flori la Columna „1956”, din faţa cimitirului din cartierul Spicului, organizată de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din judeţul Harghita, iar la cinematograful din oraş a fost proiectat un film portret despre viaţa unei tinere studente din Ungaria, Maria Wittner, care a făcut 13 ani de închisoare pentru că a participat la Revoluţia Ungară, urmărind şi destinul altor tinere revoluţionare care au fost, în final, executate.
Manifestările de la Miercurea-Ciuc s-au încheiat cu o serată artistică, găzduită de cinematograful din oraş, cu participarea Trio-ului Sárik Péter, din Ungaria şi a actorilor Teatrului „Csíki Játékszín”, Szabó Enikő şi Veress Albert.
Evenimentele de omagiere a eroilor Revoluţiei de la Budapesta au fost organizate de Primăria Municipiului Miercurea-Ciuc, Consulatul General al Ungariei din Miercurea-Ciuc şi Organizaţia UDMR din municipiu.
Revoluţia Ungară din 1956 împotriva dictaturii bolşevice şi a ocupaţiei sovietice a început în ziua de 23 octombrie printr-o demonstraţie paşnică a studenţilor de la Budapesta, transformată în revoltă populară şi care s-a sfârşit printr-un masacru comis de trupele sovietice în zilele de 10 şi 11 noiembrie.
După înăbuşirea în sânge a Revoluţiei din Ungaria, şi în România au fost arestate mii de persoane, acuzate că s-au solidarizat cu ideile revoluţiei din ţara vecină.
