Cătălin Predoiu, un Dinu Păturică reșapat al PNL, a reușit eliminarea suveranității României

În urmă cu cinci ani, românii au ieșit să protesteze față de ordonanța care mutila legile justiției. Era un Guvern PSD condus de Sorin Grindeanu, actual vice-premier. Astăzi pachetul de legi ale justiției propune aberații și enormități care ar trebui să provoace frisoane și coșmaruri. Reacția sutelor de mii care au protestat atunci? ZERO. O liniște de cimitir acoperă România. Mai mult o sufocă.

„În mod vădit și nejustificat”

Legea 303 / 2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, a fost modificată de 47 de ori de la promulgare. Încă în vigoare, legea prevede sancțiuni pentru magistrați. Printre abaterile disciplinare, conform art.99, lit. ș, se regăsește și „nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii”. Nici nu avea cum să fie altfel, având în vedere caracterul imperativ al prevederilor art. 147 din Constituție.

Cătălin Predoiu a reușit eliminarea suveranității României. Promovat constant ca o somitate indispensabilă Predoiu nu este decât un cioclu, un argat zelos. Un individ lipsit de scrupule și busolă morală. Un Dinu Păturică reșapat. Este atâta nemernicie în acțiunile slugilor Puterii încât e greu de crezut că sunt doar proști sau iresponsabili.

Norma menționată anterior a fost modificată. Astfel, art.271, lit.t din proiectul de lege adoptat ieri, 17 octombrie 2022, de Senat prevede că „nerespectarea în mod vădit şi nejustificat a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, a deciziilor Curţii Constituţionale şi a deciziilor pronunţate de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii ori în dezlegarea unor chestiuni de drept, în acord cu prevederile art. 20 şi art. 148 din Constituţia României, republicată” este abatere și se sancționează disciplinar.

Mai întâi, sintagma în mod vădit şi nejustificat este atât de generoasă încât poți ascunde orice ticăloșie sau trădare în spatele ei. Practic s-a eliminat obligativitatea deciziilor Curții Constituționale.

Apoi, menționarea celor două articole (20 și 148) este un subterfugiu prin care Constituția este, iarăși, disprețuită

În cele din urmă, acțiunea partidelor conduse de Ciolacu și Ciucă este încă o dovadă a prăpastiei care-i separă de popor.  În mod vădit și nejustificat în România dictatura democrației a învins interesul națiunii.

Pachete de legi cu dedicație

Încercarea senatorului Ciucă și a deputatului Ciolacu, președinții celor două partide ticăloase care au votat abdicarea de la suveranitate, este doar consecința analfabetismului funcțional care domină Parlamentul României. Suveranitatea este în strânsă corelație cu independența statului român, stare de fapt care nu poate fi modificată nici măcar prin referendum.

Din perspectiva controlului de constituționalitate este evident că articolul care aduce atingere suveranității României este o falsă problemă. Nicio Curte Constituțională onestă nu ar admite o astfel de abordare. E greu, însă, de evaluat ce fel de Curte Constituțională are România. Știm doar că este una profund politizată, în care majoritatea membrilor săi sunt indivizi care nu au condus niciodată o instanță sau un complet de judecată.

„Pachetul legilor justiției” este un atentat la dictatura democrației clamată de impostorii din politică. Cele trei legi, care ar trebui să organizeze justiția, favorizează grupurile de interese, subordonează magistrații voinței politice și asigură conservarea puterii pentru cei aflați în funcție.

Un singur exemplu, din sutele de aberații asupra cărora s-a tot atras atenția. Noul proiect de lege desființează pur și simplu poliția judiciară care lucrează pe lângă parchete. Ministerul de interne urmează să aibă control asupra marilor dosare din sfera infracțiunilor economice. Imaginați-vă cât de febril va răsfoi Bode Wikipedia marile dosare de criminalitate economică.

Actuala Putere propune doar „pachete de legi”. Mai întâi a fost cel al „Securității”, acum este despre „Justiție”, urmează salarizarea și pensiile.

Mai puțin pensiile speciale ale magistraților. Compromisul prin care politicienii își asigură complicitatea sistemului judiciar.