Borrell: Prosperitatea UE s-a bazat pe China şi Rusia. Dar vechile reţete nu mai funcţionează

Europa este din ce în ce mai izolată de partenerii de lungă durată, iar oficialii devin acum dureros de conştienţi de faptul că securitatea economică şi unitatea politică a continentului sunt în joc.

Invazia rusă din Ucraina a creat o schimbare drastică în afacerile externe ale Europei. Războiul a consolidat relaţiile dintre Uniunea Europeană şi SUA, în timp ce relaţiile dintre Occident şi Rusia s-au prăbuşit.

Şi în timp ce preşedintele chinez Xi Jinping şi-ar fi exprimat faţă de omologul său rus Vladimir Putin „îngrijorarea” cu privire la război, China a rămas, de asemenea, aproape de Rusia pe tot parcursul războiului, acolo unde sunt implicate interese economice.

De asemenea, protocoalele stricte de izolare Covid ale ţării asiatice au limitat cooperarea economică cu Europa timp de aproape trei ani.

Pe scurt, războiul a scos la iveală cât de dependentă a devenit prosperitatea Europei de actori străini: de totul, de la energia rusească la accesul neîngrădit la marea piaţă chineză. Iar înalt oficiali spun că Europa trebuie să traseze o nouă cale de urmat pentru a-şi asigura propriul viitor, se arată într-o analiză Fortune.

„Cred că noi, europenii, ne confruntăm cu o situaţie în care suferim consecinţele unui proces care durează de ani de zile, în care am decuplat sursele prosperităţii noastre de sursele securităţii noastre”, a declarat luni Josep Borrell, şeful Politicii Externe a Uniunii Europene, în cadrul unei conferinţe a ambasadorilor UE.

În condiţiile în care relaţiile dintre China şi Rusia s-au deteriorat, Europa a putut să apeleze la SUA în momentele de nevoie, însă Borrell a avertizat că până şi această alianţă istorică este în pericol în lumea de astăzi.

„Voi – Statele Unite – aveţi grijă de securitatea noastră. Voi – China şi Rusia – aţi asigurat baza prosperităţii noastre. Aceasta este o lume care nu mai există”, a spus el.

Schimbarea dinamicii

Războiul şi pandemia de dinaintea acestuia au scos la iveală cât de dependentă era Europa de China şi Rusia pentru securitatea sa economică.

Înainte de război, Rusia fusese principalul furnizor de cărbune, gaze şi produse petroliere al Europei, o dependenţă pe care Borrell o recunoaşte retrospectiv că a fost lipsită de viziune.

„Prosperitatea noastră s-a bazat pe energia ieftină venită din Rusia. Gazul rusesc – ieftin şi, se presupune, accesibil, sigur şi stabil. S-a dovedit că nu [a fost] aşa”, a afirmat el.

De la izbucnirea războiului, companiile energetice de stat ruseşti au limitat drastic fluxurile de gaze către Europa, în timp ce naţiunile europene se pregătesc pentru o interdicţie parţială a importurilor de petrol rusesc care va avea loc în decembrie. Dar consecinţele acestor schimbări, cel puţin pe termen scurt, au fost creşterea rapidă a preţurilor la combustibili şi o criză tot mai mare a aprovizionării cu energie pe întregul continent.

Borrell a declarat că actuala criză a ajutat Europa să se reorienteze către producţia internă de energie, dar tranziţia de la energia rusească nu va fi uşoară şi va necesita o „restructurare puternică a economiei noastre”.

Iar în ceea ce priveşte China, izolarea ţării de restul lumii de-a lungul pandemiei de Covid-19 a pus în pericol relaţia Europei cu cel mai mare partener economic al său. Europa este cel mai mare exportator mondial de bunuri manufacturate şi servicii iar, în 2020, China a depăşit SUA, fiind cel mai mare partener comercial al UE.

Borrell a deplâns faptul că Europa a pierdut în ultimii ani „accesul la marea piaţă chineză”.

În 2020, investiţiile europene în China au scăzut cu 11,8% şi abia şi-au revenit, deoarece restricţiile de călătorie şi ameninţarea cu lockdown-uri au făcut ca afacerile în această ţară să fie mai dificile pentru străini.

Luna trecută, Camera Europeană de Comerţ a avertizat că politicile Covid „inflexibile şi aplicate în mod inconsecvent” ale Chinei au erodat grav încrederea întreprinderilor europene în această ţară.

„Accesul în China devine din ce în ce mai dificil. Ajustarea va fi dură, iar acest lucru va crea probleme politice”, a precizat Borrell.

Relaţii imprevizibile

Borrell a discutat, de asemenea, despre modul în care partidele politice de dreapta par să crească la putere în Europa.

Partidul politic de extremă-dreapta Fraţii Italiei a făcut progrese atunci când candidata sa Giorgia Meloni a fost aleasă pentru a fi următorul prim-ministru al ţării în septembrie, candidând pe o platformă care a pus în evidenţă creşterea preţurilor la energie şi a costului vieţii.

„Dreapta radicală îşi măreşte influenţa în politica europeană”, a spus Borrell. „Aşadar, avem un cocktail dificil – intern şi extern – şi vechile reţete nu mai funcţionează. Avem provocări tot mai mari în materie de securitate, iar coeziunea noastră internă este ameninţată.”

Europa a putut să apeleze la SUA în momentele de nevoie, aliatul său istoric crescând masiv livrările de gaze naturale lichefiate către continent şi continuând să sprijine Ucraina cu armament şi asistenţă financiară în timp ce războiul continuă. Dar Borrell a avertizat că nici măcar relaţia stabilă din punct de vedere istoric a Europei cu SUA nu trebuie tratată ca fiind de la sine înţeleasă.

În timp ce Europa se bucură în prezent de o „relaţie fantastică” cu SUA, Borrell şi-a exprimat îngrijorarea că actualul status quo al sprijinului american pentru Europa s-ar putea schimba odată cu următoarele alegeri prezidenţiale din 2024 sau chiar după alegerile de la mijloc de mandat de lun viitoare.

„Cine ştie ce se va întâmpla peste doi ani, sau chiar în noiembrie? Ce s-ar fi întâmplat dacă, în loc de Biden, ar fi fost Trump sau cineva ca el la Casa Albă?”, a spus Borrell.

În timp ce vânturile politice s-ar putea schimba în SUA, sprijinul public din ţară pare să fie în continuare de partea Europei. Un sondaj din luna iunie a arătat că aproape două treimi dintre americani au susţinut extinderea producţiei de gaze naturale din SUA şi continuarea trimiterii de gaze naturale lichefiate în Europa, pe măsură ce continentul încearcă să elimine dependenţa sa de gazul rusesc. Iar un alt sondaj de săptămâna trecută a arătat că trei sferturi dintre americani spun că SUA ar trebui să continue să sprijine Ucraina.

Dar, indiferent de asta, Borrell a subliniat că Europa şi-a „delegat” securitatea către SUA, iar continentul va trebui să se concentreze pe recâştigarea unei părţi din această putere dacă vrea să supravieţuiască în actuala configuraţie mondială.

„Acestea sunt câteva întrebări pe care trebuie să ni le punem. Iar răspunsul pentru mine este clar: trebuie să ne asumăm noi înşine mai multe responsabilităţi. Trebuie să ne asumăm o parte mai mare de responsabilitate în asigurarea securităţii”, a mai afirmat el.