Cancerul nu mai este o boală a bătrânilor, avertizează experții. Aceștia spun că tot mai mulți copii și adulți până în 50 de ani sunt diagnosticați cu boala, iar factorii care determină apariția sunt încă necunoscuți.
Iana dos Reis Nunes avea 43 de ani când i-a spus soțului ei că simte de parcă ar avea un balon în abdomen atunci când stă întinsă pe o parte. O ecografie i-a găsit pete pe ficat, ceea ce a dus la analize de sânge și la o colonoscopie.
„Era o tumoare de mărimea unui pumn, iar ea nu prezenta dureri și nu avea probleme cu tranzitul intestinal sau ceva asemănător”, și-a amintit Brendan Higgins, soțul ei, care lucrează ca artist în New York City.
În momentul în care medicii au descoperit tumora, cancerul de colon al lui Dos Reis Nunes se răspândise. Era în stadiul 4, ceea ce înseamnă că ajunsese în alte părți ale corpului ei. Familia a fost luată prin surprindere.
„A dat naștere unui copil cu 15 luni înainte de diagnostic, așa că făcuse un milion de analize de sânge, plus ecografii și îngrijiri medicale… și nu exista niciun semn, absolut nimic.”
Atunci când cancerul lovește un adult sub 50 de ani, medicii îl numesc un caz cu debut precoce. Aceste cancere la persoane mai tinere sunt din ce în ce mai frecvente.
O nouă analiză a registrelor de cancer din 44 de țări a constatat că incidența cancerelor cu debut precoce este în creștere rapidă în cazul cancerului colorectal și a altor 13 tipuri de cancer, multe dintre acestea afectând sistemul digestiv, iar această creștere are loc în multe țări cu venituri medii și ridicate.
Autorii studiului spun că această creștere a numărului de adulți bolnavi de cancer se datorează în parte testelor mai sensibile pentru anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul tiroidian. Dar testele nu explică în totalitate această tendință, spune coautorul Shuji Ogino, profesor de patologie la Harvard T.H. Chan School of Public Health.
Ogino spune că creșterea este rezultatul unui amestec nesănătos de factori de risc care probabil lucrează împreună — unii care sunt deja cunoscuți, iar alții care trebuie investigați, scrie CNN.
Factori de risc pentru cancer
El notează că mulți dintre acești factori de risc au o legătura dovedită cu cancerele, cum ar fi obezitatea, sedentarismul, diabetul, alcoolul, fumatul, poluarea din mediul înconjurător și dietele occidentale bogate în carne roșie și zaharuri adăugate, ca să nu mai vorbim de munca în ture și lipsa de somn.
„Există și mulți factori de risc necunoscuți, cum ar fi un surse de poluare sau aditivi alimentari. Nimeni nu știe”, a spus el.
Ogino crede că motivul pentru care atât de multe cancere — 8 din cele 14 studiate — implică sistemul digestiv indică un rol important al dietei și al bacteriilor care trăiesc în intestinul nostru, numit microbiom.
Cândva, obezitatea era rară. Nu numai că a devenit mai comun ca populația să aibă un indice de masă corporală periculos de ridicat, dar oamenii devin obezi mai devreme în viață, chiar din copilărie, astfel încât aceste riscuri de cancer se acumulează cu zeci de ani mai devreme decât în cazul generațiilor anterioare.
O explozie a cancerului colorectal la adulții tineri
Creșterea numărului de cazuri de cancer colorectal cu debut precoce — cancerul de care suferea dos Reis Nunes — a fost deosebit de abruptă.
Analiza lui Ogino a constatat că, pe parcursul anilor de studiu, creșterea medie anuală a numărului de cazuri de cancer colorectal la adulții tineri a fost de aproximativ 2% în SUA, Australia, Canada, Franța și Japonia. În Marea Britanie, este de aproape 3% pe an în Anglia, Scoția și Țara Galilor. În Coreea și Ecuador, este de aproximativ 5% pe an.
„Nu pare mare, dar vă puteți gândi la inflație: Dacă este de 2% în fiecare an, va fi o mare schimbare peste 10 ani sau 20 de ani”. a spus Ogino. „Nu este ceva banal”.
Între 1988 și 2015, aceste creșteri anuale au împins ratele cancerelor colorectale timpurii de la aproape 8 la fiecare 100.000 de persoane la aproape 13 la 100.000 — o creștere de 63%, potrivit unei alte analize recente publicate în The New England Journal of Medicine.
Studiile arată că aproximativ 1 din 10 cancere colorectale din SUA este diagnosticat la o persoană cu vârsta cuprinsă între 20 și 50 de ani.
Cu cât sunt mai tineri, cu atât riscul este mai mare
Analiza lui Ogino a descoperit ceea ce se numește efect de cohortă, ceea ce înseamnă că riscul unui cancer cu debut precoce a crescut pentru fiecare grup succesiv de persoane născute la o dată ulterioară. De exemplu, cei născuți în anii 1990 au un risc mai mare de a dezvolta un cancer cu debut precoce în timpul vieții decât cei născuți în anii 1980.
Alte tumori maligne în creștere la americanii mai tineri sunt cele la sân, uter, vezica biliară & canalul biliar, rinichi, pancreas, tiroidă, stomac și celulele plasmatice din sânge — un cancer numit mielom.
Dr. Karen Knudson, director executiv al Societății Americane de Cancer, numește această analiză „o chemare la arme”.
Cancerul este un diagnostic grav la orice vârstă, dar atunci când apare la adulții mai tineri, tumorile sunt de obicei mai agresive și adesea nu sunt detectate pentru perioade mai mari de timp, deoarece depistarea de rutină a cancerului nu este recomandată pentru unele dintre cele mai frecvente tipuri de cancer, cum ar fi cel de sân și de prostată, până la vârsta de 50 de ani.
„Nu numai că aceste tipuri de cancere cu debut precoce au fost mai susceptibile de a fi diagnosticate atunci când tumora se află într-un stadiu mai avansat, dar […] au fost asociate cu un rate mai rele ale supraviețuirii”, a spus Knudson.
„Nu mai este o boală a bătrânilor”
Iana Dos Reis Nunes a început tratamentul în 2017 la centrele oncologice Sloan Kettering și Mount Sinai din New York.
Soțul ei își amintește că medicii i-au explicat că ea era una dintr-un număr tot mai ridicat de pacienți tineri pe care îi consultau.
„Îmi amintesc că a fost un punct de discuție în ambele spitale faptul că oamenii care se îmbolnăveau de cancer de colon erau din ce în ce mai tineri, din ce în ce mai mulți, iar ei nu-și puteau explica acest lucru”, a spus Higgins.
Higgins spune că a petrecut mult timp în grupuri de sprijin online, căutând răspunsuri și confort.
„Erau mulți tineri în acele grupuri„, a spus el. „Nu erau populate de persoane de 50 și 60 de ani. Era vorba de persoane de 30, 40, 50 de ani. Așa că am fost foarte conștient că nu mai era o boală a bătrânilor”, a spus el.
De fapt, screeningul de rutină — cu colonoscopii și teste care verifică prezența sângelui în scaun — a dus la scăderea cazurilor de cancer colorectal și a făcut ca acesta să fie mai puțin fatal la adulții mai în vârstă, chiar dacă cazurile au crescut vertiginos la cei sub 50 de ani.
Knudson spune că trei lucruri ar trebui să se întâmple în urma unor studii ample și definitive precum acesta.
„Unul este un apel la cercetare, astfel încât să înțelegem cu adevărat unele dintre tendințele specifice pe care le observăm”, spune ea.
În al doilea rând, ea dorește să vadă o mai mare conștientizare a riscurilor, ceea ce, speră ea, îi va ajuta pe oameni să își modifice comportamentul pentru a controla unele riscuri.
În al treilea rând, spune ea, grupurile care fac recomandări pentru depistarea cancerului ar trebui să reevalueze când ar trebui să înceapă aceste testări. S-ar putea ca unele să înceapă la vârste mai fragede.
De fapt, asta se întâmplă deja. Anul trecut, incidența în creștere a cancerului de colon la adulții mai tineri a determinat Grupul de lucru pentru servicii preventive din SUA să reducă la 45 de ani vârsta la care recomandă medicilor să înceapă depistarea cancerului de colon.
„Dacă vă apropiați de 45 de ani, ar trebui să vă gândiți la acest lucru și să nu așteptați până la 50 sau 55 de ani”, a spus Higgins.
Higgins a spus că primele 12 luni de tratament pentru cancer ale soției sale au fost aproape miraculoase, „ca niște reacții remarcabile la chimioterapie”.
„Apoi — lucru despre chiar am citit — totul se poate duce de râpă rapid”, a spus el.
Soția sa a murit în 2019, lăsând-o în urmă pe fiica lor, Maeve, care nu împlinise încă 4 ani, un copil de 11 ani și unul de 20 de ani.
„Am avut o mare poveste de dragoste”, a spus el. „Sunt încă amărât. Încă sunt supărat. Viața este ok. Toată lumea este bine. Dar e ca și cum, în adâncul sufletului meu, mă enervează faptul că i s-a întâmplat ei. Era o persoană foarte bună”.
