Directorul executiv al Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), Fatih Birol, a avertizat miercuri că iarna 2023-2024 ar putea fi chiar mai dificilă decât cea care urmează în ceea ce priveşte preţurile la gaze, relatează agenţia EFE.
„Următoarea iarnă ar putea fi inclusiv mai dificilă decât aceasta. Trebuie să începem deja să ne pregătim pentru următoarea iarnă”, a spus Birol la sosirea la un consiliul informal al miniştrilor Energiei din ţările Uniunii Europene, care are loc la Praga.
El nu a respins în mod direct posibilitatea introducerii unui plafon pentru preţul importurilor de gaze în UE, aşa cum propun 17 state state, printre care Belgia, Franţa, Italia, Polonia sau Spania, dar la care se opun Germania, Ţările de Jos, Estonia, Austria sau Ungaria.
„Dacă se va introduce, ar trebui să fie la un nivel la care Europa să nu utilizeze avantajul său pe pieţele internaţionale, în special anul viitor, când pieţele vor fi şi mai presate”, a spus oficialul IEA.
Ţările care susţin această măsură cred că este esenţial ca UE să-şi arate importanţa pe piaţa globală, fiind un mare cumpărător internaţional, în timp ce statele care o resping consideră că poate compromite securitatea aprovizionării şi că este mai bine să se negocieze cu furnizori fiabili.
Este poziţia pe care o susţine şi secretarul german de stat pentru Acţiuni Climatice, Sven Giegold, care a semnalat că dezbaterea privind un plafon pentru preţul gazelor „este confuză”, pentru că vorbeşte despre diferite opţiuni şi, în plus „puţină lume cere un plafon simplu pentru gazul natural lichefiat”
„Experţii sunt de acord că piaţa de GNL este globală şi dacă limităm preţul gazului la un nivel destul de scăzut nu vom primi niciun gaz”, a spus el, pentru ca ulterior să semnaleze că este diferit cazul gazoductelor, pentru că există o relaţie între piaţa spot şi piaţa pe termen lung şi „problema este găsirea unei forme de a decupla aceste două preţuri”.
„Situaţia este mult mai bună decât credeam în primăvară că va fi. Există problema preţurilor, dar e secundară”, a spus, la rândul său, ministrul estonian al Energiei, Riina Sikkut.
„Trebuie să vorbim cu furnizorii noştri de încredere, de la Norvegia la Statele Unite sau Qatar, pentru că acestea sunt ţările care pot atenua presiunea pe securitatea aprovizionării şi pe partea de preţuri, şi este pasul logic care trebuie făcut primul”, a afirmat şi ministrul austriac de resort, Leonore Gewessler.
La rândul său, ministrul Petrolului şi Energiei din Norvegia, Terje Aasland, a declarat că ţara sa ‘nu recomandă un plafon pentru preţul gazelor”.
„Cred că soluţia este construirea unui cadru comercial. Sugestia noastră este să continue discuţiile”, a subliniat oficialul norvegian.
Oricum, directorul executiv al Agenţiei Internaţionale a Energiei a semnalat că este fundamentală „solidaritatea între ţările UE” pentru a face faţă crizei gazelor.
