The Economist: România, printre țările în care scade nivelul de corupție din sănătate. Tendințe îngrijorătoare se înregistrează în Vest

Situația corupției se îmbunătățește în Europa de Est și Sud-Est, în special în România, Lituania și Slovacia, scrie The Economist.

Asistența medicală europeană se află într-o stare precară. În Marea Britanie, peste 6,5 milioane de oameni sunt pe liste de așteptare pentru un tratament, în creștere cu peste 50% față de 2019. Pacienții din Spania așteaptă în medie 123 de zile pentru o operație, ca niciodată în ultimii 18 ani. Pandemia are cea mai mare vină. Întreruperea tratamentelor esențiale a creat întârzieri și servicii întinse la maximum. Dar chiar înainte de Covid-19, îngrijirea sănătății în Europa era în dificultate. Listele de așteptare crescuseră pe o mare parte a continentului. Poate că nu ar trebui să fie surprinzător faptul că un studiu publicat pe 6 septembrie de către cercetătorii de la Imperial College London constată că pacienților li se cere să pună ceva în palma medicilor, pentru a le fi asigurat tratamentul.

Studiul, realizat de Giulia Dallera și colegii săi, a folosit sondaje Eurobarometru realizate în 2013, 2017 și 2019. Fiecare sondaj a întrebat peste 27.000 de oameni din 28 de țări UE (înainte ca Marea Britanie să părăsească blocul) dacă au fost rugați să facă plăți neoficiale sau să ofere cadouri valoroase asistenților medicali, medicilor sau spitalelor, pentru a-și asigura tratamentul, în ultimul an. În cel mai recent sondaj, aproape 4% dintre europenii care au folosit astfel de servicii au raportat că li s-a cerut să facă o plată informală. Aceasta a reprezentat o creștere de aproximativ 14% față de 2013, în ciuda percepției publice potrivit căreia corupția în domeniul sănătății devine din ce în ce mai puțin frecventă.

Mita predomină în Europa de Est: 5,5% din populație a fost în situația de a i se cere să facă o plată informală, în 2019. Dar acolo situația se îmbunătățește. Solicitările pentru astfel de plăți au scăzut cu aproximativ 8%, din 2013, cele mai mari scăderi venind din Lituania, România și Slovacia. Tendința mai îngrijorătoare este mai spre vest. Sondajele arată că Europa de Vest înregistrează cea mai mare creștere a mitei, fiecare țară, cu excepția Germaniei, raportând o creștere între 2013 și 2019. Respondenții din vest au avut cu 1,5 puncte procentuale mai multe șanse să li se ceară plăți neoficiale de către profesioniștii medicali decât cei din sudul Europei, unde cifra este de 2,5%. Austria a avut cea mai mare rată de mită dintre toate țările europene, în 2019; mai mult de o persoană din nouă a fost constrânsă de profesioniștii din domeniul sănătății. Belgia, Germania și Luxemburg au avut, toate, rate de peste 5%.

Cauza este încă neclară. Mita este adesea un simptom al proastei guvernări din sistemele de îngrijire a sănătății, unde medicii nu au fost sub un control și o supraveghere adecvate. Studii anterioare au arătat că o astfel de gestionare greșită implică riscuri deopotrivă medicale și morale: pacienții pot riscă mai mult să dezvolte boli cronice și rezistență la antibiotice. Presiunea adăugată de Covid ar putea înrăutăți o situație deja sumbră.