Modul în care se fac angajările la Administrația Națională Apele Române, salariile consistente de aici, dar și bugetul instituției au fost motive de scandal în ultimii ani. La toate acestea se adaugă și interesul tot mai crescut al politicienilor de a se angaja, sau de a-i angaja pe alții la Apele Române.
Dar să le luăm pe rând. Faptul că în funcțiile de conducere ale instituției au venit oameni atrași de bani și mai puțin calificați a făcut ca Apele Române să funcționeze pe deficit timp de mai mulți ani. Oficial, acesta este de 93 de milioane de lei, potrivit Fanatik. Cât privește cheltuielile, o mare parte dintre acestea este reprezentată de cele de personal, adică peste 661 de milioane de lei. Din această imensă masă salarială, politicienii au încercat în ultimii ani să-și răsplătească activul de partid.
Actualul director general, Barabas Laszlo, a câștigat anul trecut, potrivit declarației de avere, peste 160 de mii de lei din salariul de bază, plus sporuri. Mai exact, un venit lunar de circa 17.000 de lei. Iar salariul de bază pentru funcțiile de conducere de la Apele Române sunt de circa 10.000 lei, fără sporuri sau alte beneficii. Însă la ANAR câștigă bine și cei cu mai puțină carte. Un muncitor necalificat are un salariu de bază de 3.500, iar portarul trece de 3.900 de lei fără ture de noapte, caz în care mai primește un spor de 25%.
Apele Române au intrat însă în atenția oamenilor atunci când jurnaliștii de la Recorder au făcut public cazul directorului Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureș. Ovidiu Ianculescu, inginerul specializat în gospodărirea apelor, a fost înlăturat din funcție pentru a face loc unei persoane agreate de șeful ANAR, Ervin Molnar, ajuns între timp deputat PNL.
„Ervin Molnar vrea sa te dea afara. I am zis: Domnule, nu are ce sa mi reproseze, sunt pe meserie, am dat examen pe acest post, nu are ce sa mi faca. Si a zis: da, te cred. Dar sa stii ca va veni peste tine. Ceea ce a si facut”.
Ianculescu a fost forțat să demisioneze pentru ca postul să fie ocupat de Ionuț Cengher, un membru al organizației liberale din Mureș, care a mai lucrat la un birou parlamentar. În acest caz au fost trimise în judecată două persoane pentru abuz în serviciu și două pentru complicitate la abuz în serviciu.
Iar un alt caz notoriu este cel al unei chelnerițe din Iași care a fost angajată pe un post de inginer la Administrația Bazinală Prut-Bârlad de către directorul acesteia, Petru Avram. Într-o înregistrare publicată de Recorder, femeia se bâlbâie când este întrebată ce competențe are.
Problemele lui Petru Avram i-au fost aduse chiar de chelnerița pe care a angajat-o. El a fost trimis în judecată în iulie 2021 pentru abuz în serviciu.
În ciuda atenției DNA pentru numirile făcute la Apele Române, partidele nu au renunțat la ideea de a-și pune oamenii în funcții de conducere. Ba chiar au căutat o acoperire legală pentru asta. Potrivit Libertatea, actualul director general, Gabriel Știka, numit cu sprijinul lui Sorin Grindeanu, a intrat în conflict cu sindicatul de la Apele Române întrucât vrea să elimine un articol din contractul colectiv de muncă ce prevede că persoanele numite în funcții tehnice de conducere trebuie să aibă studii de specialitate și să aibă experiență în domeniu. Practic, prin eliminarea acestui articol, numirile politice ar fi justificate legal.
