Marcel Ciolacu s-a grăbit să iasă în față, să își prezinte palidele performanțe, ca să nu zic inexistentele, după o perioadă de 6 luni. S-a grăbit să-și etaleze ”succesurile” (ca un Ebba masculin și pofticios), care succesuri nu-s decît fonfleuri politice și năstrușnicii economice, notează Cornel Nistorescu pentru Cotidianul.ro.
Spre uimirea partidului, marea performanță a lui Ciolacu, despre care nu prea vorbește pe șleau, este aceea că a mufat PSD-ul la comenzile Comisiei Europene și ale SUA. Partid roșu, socotit moștenitor al PCR, PSD-ul a avut de suferit de pe urma acestei ștampile, fiind respins prin cancelariile europene și la Washington. Ei bine, supunerile mieroase ale lui Marcel Ciolacu, promptitudinea cu care s-a declarat de acord și cu ce nu i s-a cerut, dar i s-a părut potrivit cu imperativele euro-atlantice, au mai înmuiat atitudinea față de partidul lui Iliescu-Năstase și Dragnea.
Să nu rîdeți, dar Marcel Ciolacu în mărginirea sa este chiar mîndru și pentru asta se duce mereu la cîte un solo la Antena 3. Adevărul este că planul lui Dan Voiculescu de a se lipi la guvernare cu ocazia unei coaliții PNL-PSD a izbutit. Mediocritatea guvernării se vede din rezultatele aceste înfrățiri imposibile. Dan Voiculescu și-a pus oameni în locuri importante, s-a mufat și la bugete guvernamentale cu tot grupul de media și trage sfori ca în perioada sa cea mai rodnică.
După părerea mea, nici Ciolacu, nici Firea, nici Tudose, nici Paul Stănescu nu visau mai mult. Să prindă un os de ros, să își pună oamenii pe unde mai curge niște miere și să iasă constant la Antena 3 pentru a da lecții de economie, de protecție socială și de democrație.
Marea performanță a PSD-ului în cele șase luni de dezastru politic este că a făcut dintr-un părerist oportunist și sforar cum este Vasile Dîncu un ministru al Apărării care nu se descurcă nici la trasul cu praștia. La fel, PSD-ul a făcut din Sorin Grindeanu un ministru al Transporturilor care a rămas de la alungarea sa din Palatul Victoria cu lăudatul la televizor, cu promisiunile care țin loc de realitate și cu numirea timișorenilor pe funcții importante. Dacă Sorin Grindeanu mai rămîne mult la Transporturi, umple toate gările, aeroporturile și toată calea ferată din România cu acoliții săi de la Timișoara.
Cu cadorisirea unui minister închipuit către Firea și Pandele a făcut din afacerea de la Capitală un trafic sentimental cu mama poporului. Ceea ce nu-i decît o reeditare a practicilor PSD și o reluare a numirilor de clienți, fufe și neamuri în posturi bănoase, exersată și de PNL în cei aproape 30 de ani de politichie.
Ce succese a mai promovat Ciolacu în afară de ciolan? Cincizeci de euro pentru defavorizați (n-au trecut încă de micul ecran), 11 miliarde sprijin social și economic rupt din împrumuturi și nici o idee economică serioasă. A lăsat-o baltă cu PNRR-ul și a jucat o comedie ieftină păcălind populația cu compensări și blocare de prețuri, cu majorări și ajutoare. Atît pricepe, atît spune și nu face nimic.
Mai mult, Ciolacu se poate mîndri că, sforțîndu-se să se facă plăcut la Bruxelles și la Washington, a izbutit să pună umărul la înscrierea României pe lista de inamici ai Rusiei.
Făcînd din PSD un colaborator comod al președintelui, Marcel Ciolacu se poate lăuda că în mai puțin de 6 luni a ajuns să joace rolul de vicepreședinte al României. Căci, după Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu este al doilea om în stat folosit la greu, cu prețul dezumflării pentru a nu știu cîta oară a PSD-ului.
