Programul România analfabetă. Cum a ajuns bugetul educației la 2,4 % din PIB. „O să ajungem o țară la marginea istoriei”

Guvernul a aprobat alocări de doar 2,4% din PIB pentru Educație în următorii 50 de ani, iar ăsta este un semnal de alarmă spun specialiștii din educație.În data de 4 mai, Guvernul a aprobat un document care prevede că de la 3,7%, cât a fost cheltuiala cu Educația în 2020, procentul va scădea la 2,4% în 2030, apoi se menține la 2,3-2,4% din PIB până în 2070.

Cu toate acestea, în programul de Guvernare al Guvernului Nicolae Ciucă, la capitolul „obiective strategice în Educație”, scrie că „Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB). Expertul în educație Marian Staș a spus pentru Ziare.com unde vom ajunge fără investiții masive în educație.

Și fostul ministru al Educației Mircea Miclea, într-un interviu pentru Ziare.com, a explicat care este greșeala guvernanților. Consideră că aceștia s-au bazat pe banii din PNRR și nu au mai acordat un real interes PIB-ului alocat Educației.

S-au bazat pe banii din PNRR și au greșit

„Este cel mai mic din ultimii 3 ani ca cifră absolută și este cel mai mic din ultimii 15 ani ca procent din PIB. Spre comparație, în 2005, atunci când mi-am depus demisia din motive de subfinanțare a educației, procentul din PIB alocat educației era de 3,73.Și atunci mi s-a părut inadmisibil. Și practic ceea ce s-a întâmplat acum a fost exact opusul la ceea ce se tot declară, și anume că vrem o Românie Educată, dimpotrivă vrem o Românie needucată”, a explicat Mircea Miclea.

„Bănuiala mea este că au considerat că vor veni banii din PNRR și poate că vor accesa acei bani, dar după cum vedeți nu au accesat niciun ban. Așa că educația a rămas cu procentul din PIB alocat.

Indiferent dacă ar fi venit bani europeni sau nu, cât din PIB aloci educaței este expresia clară a importanței pe care tu o acorzi domeniului respectiv. Acest procent alocat arată că, din punctul de vedere al guvernanților actuali (PSD, cât și PNL și UDMR), educația nu are importanță pentru România”, a adăugat fostul ministru al Educației.Cîmpeanu e interesat să-și apere scaunul de ministruAr trebui să facem o distincție clară între ceea ce declară guvernanții și modul cum acționează, spune Mircea Miclea. „Declarațiile sunt ca în Caragiale, adică mereu susțin educația. În realitate, însă când e vorba să aloce resurse, educația este complet disprețuită.Ministrul Cîmpeanu, ca și alți miniștri, e mai interesat să își protejeze fotoliul de ministru decât să rezolve problemele din sistem. Dacă un ministru este interesat de rezolvarea problemelor din sistem, atunci el se luptă pentru alocarea de resurse, pentru rezolvarea acestor probleme.

Dacă, însă este interesat de a-și păstra portofoliul de ministru, atunci acceptă ceea ce i se dă, pentru că în felul acesta rămâne un soldat disciplinat al partidulul, cum se zicea pe vremea lui Ceaușescu”, a subliniat Mircea Miclea.Vom fi tot mai săraci. Cauza? Lipsa investiției în educație

„Unde o să ajugem cu aceste dezicii? O să ajungem o țară tot mai la marginea istoriei și tot mai subdezolvtată în raport cu alte țări, pentru că principala sursă de prosperitate economică este calitatea forței de muncă.

Dacă pregătirea forței de muncă este deficitară atunci prosperitatea țării va avea o curbă descendentă majoră în următorii ani. Altfel spus, vom fi tot mai săraci în raport cu alții, pentru că nu investim în educație.

Și, bineînțeles, tot mai incapabili de a ne protaja de pericolele din afară. Cu o populație slab educată ești vulnerabil la orice pericol”, explică expertul în educație.

Reamintim că Mircea Miclea în 2005, atunci când era la conducerea Ministerului Educației și-a dat demisia de onoare din cauza bugetului prea mic alocat pentru învățământ. „Se perpetuează astfel o subfinanțare cronică a Educației cu care nu pot să fiu de acord”, se arăta în declarația de presă a lui Mircea Miclea.

Mi-aș da, din nou, demisia dacă Educația ar primi un buget mic

Mircea Miclea spune că și în prezent ar repeta gestul, asta dacă ar fi în aceeași situație.

„Aș pleca. Indiscutabil. Asta înseamnă să fii interesat să rezolvi problemele din sistem. Cel puțin pentru mine a fost o chestiune de minimă etică. Cum adică să fii ministru, dar să accepți un buget cu care știi foarte bine că nu vei rezolva nicio problemă”, a declarat specialistul în educație.

Explicații despre PIB-ul pentru Educație a oferit pentru Ziare.com și expertul în educație Marian Staș.

O decizie fără noimă a guvernanților”

Nu numai în educație, cât și în celelalte domenii de politici publice, sunt două aspecte importante atunci când vine vorba de construcția bugetară. Un aspect cantitativ și un aspect politic.Aspectul cantitativ revine la ceea ce înseamnă evaluarea corectă și alocarea corectă a sumelor necesare, cum ar fi: sume alocate salarizării în funcție de numărul de persoane angajate în sistem.Celălalt aspect este esențial, și anume aspectul politic. Atunci când legea prevede 6% investiție din PIB în educație, asta înseamnă un anume tip de importanță alocată procesului. Atunci când an de an cu cinism politic trădezi acest aspect legislativ, asta înseamnă, de fapt, o importanță în realitate foarte scăzută pentru Educație”, a explicat Marian Staș.

Bugetul trebuie construit pe bază de proiecte

„Explicația rațională poate să fie în felul următor. Că în următorii 5-6 ani, ceea ce înseamnă plan de Redresare și Reziliență aduce resurse consistențe în Educație. Prin urmare, pot să mă bazez pe PNRR, dar asta nu rezolvă problema”, adaugă expertul în educație.

„O construcție bugetară de la care eu aș pleca ar fi în felul următor – m-aș uita la care sunt nevoile strategice de dezvoltare ale educației în România în următorii 20 de ani. Vestea proastă este că bugetul din educație este construit contabilicește, și nu pe bază de proiecte și nevoi de dezoltare strategică”, a concluzionat Marian Staș.

Legea prevede 6% din PIB pentru Educație

Încă din 2018, legea spune că Guvernul trebuie să aloce 6% din PIB pentru Educație, însă toate guvernele de până acum s-au folosit de artificiul prorogării și au dat mai puțin de jumătate din bani.

Conform Legii educației nr. 1/2011, „Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv”.

România alocă cel mai mic procent din buget pentru educație din Europa, arată cifrele Eurostat. Suedia alocă 6,8%, Danemarca 6,5%, iar la polul opus, cinci state alocă sub 4% din PIB: Grecia, Italia, Slovacia, Bulgaria și Irlanda. Sub 3% a alocat un singur stat: România.