Memorandumul de la Budapesta: Ucraina, ”mielul” sacrificat pe altar de SUA, Marea Britanie și Rusia

Memorandumul de la Budapesta de la sfârșitul războiului rece semnat de Ucraina prevede că Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite au obligația de a respecta independența, suveranitatea și păstrarea statului în frontierele de la acea dată. În schimb, Ucraina adera la Tratatul pentru Neproliferarea armelor nucleare, care prevedea că ţara nu mai posedă nicio armă armă nucleară şi că le distruge pe toate cele de care dispune, în schimbul unor garanţii privind integritatea sa teritorială.

După căderea Uniunii Sovietice, Ucraina s-a trezit în postura de a fi a treia putere nucleară din lume, având stocuri de arme nucleare mai mari decât ale Regatului Unit, Franței și ale Chinei împreună. 1900 de focoase nucleare au fost transferate pe teritoriul Rusiei pentru a fi distruse între 1994 și 1996. Primul transport de arme nucleare din Ucraina în Rusia s-a făcut cu trenul, în martie 1994.

Memorandumul de la Budapesta nu este ratificat din cauza intereselor teritoriale ale Federației Ruse asupra teritoriului ucrainean.  De asemenea, memorandumul nu are valoare legală în absența unui mandat ONU. Cu toate acestea termenii lui puternici obligă SUA și Marea Britanie să găsească o soluție pentru rezolvarea invaziei ruse în Ucraina și anexarea regiunilor separatiste Crimeea, Lugansk și Donețk.

Sir Chris Deverell: NATO se luptă cu Putin acum sau se luptă cu el mai târziu?

Generalul britanic Sir Chris Deverel, fost comandant al Joint Forces Command până în 2019, afirmă că până la urmă o să fim obligați de evenimente să luptăm împotriva lui Vladimir Putin.

„Am fost împotriva impunerii unei zone libere asupra Ucrainei de către NATO, crezând că asta va duce la escaladarea conflictului. Însă, Putin pare aplecat spre escaladarea conflictului. Deci întrebarea este următoarea: NATO se luptă cu el acum sau se luptă cu el mai târziu?”, afirmă Sir Chris Deverell.

Punctele-cheie ale Memorandumului de la Budapesta:

– Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite se angajează să respecte independenţa, suveranitatea şi frontierele actuale ale Ucrainei.

– Cele trei ţări semnatare se angajează să se abţină de la ameninţări cu recurgerea la forţă sau utilizarea forţei împotriva integrităţii teritoriale sau independenţei Ucrainei şi să nu mai utilizeze niciodată forţe armate împotriva Ucrainei, cu excepţia cazurilor de legitimă apărare sau în alte cazuri prevăzute de către Carta ONU.

– Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite se angajează să se abţină să recurgă la constrângeri economice în detrimentul Ucrainei, pentru propriul interes.

– Țările semnatare se angajează să sesizeze cât mai rapid Consiliul de Securitate al ONU pentru a ajuta Ucraina, în cazul în care aceasta este victima unui act de agresiune sau dacă este subiectul unei agresiuni prin utilizarea armei nucleare.

– Rusia, Marea Britanie, Statele Unite şi Ucraina vor începe consultări în orice situaţie care ţine de o problemă cu privire la aceste angajamente, conchide acordul.

Organizația Națiunilor Unite a acordat un vot copleșitor pentru rezoluția prin care este condamnată invazia rusească în Ucraina și a cerut retragerea imediată a armatei ruse din țara vecină, într-o nouă expresie a indignării produse la nivel global de agresiunea rusească.

Dintre cei 193 de membri, 141 au votat în favoarea rezoluției, 35 s-au abținut, iar 5 au votat împotrivă. Țările care au susținut Rusia au fost Coreea de Nord, Siria, Eritreea, și Belarus.