România a importat net cu 45% mai multă electricitate în 2021 față de 2019. Și nu pentru creșterea economiei

Pentru al treilea an la rând România a fost importator net de electricitate în 2021, în ciuda mixului echilibrat de surse de producție. Importurile nete au fost cu 44,8% mai mari decât în 2019 – an pe care l-am ales ca referință, nefiind afectat de pandemie.

Important – problema energiei electrice deja se cronicizează: este al treilea an consecutiv în care România nu reușește să-și producă singură electricitatea pe care o consumă, la un preț competitiv, în ciuda unuia din cele mai bune mixuri energetice din UE.

Problema anului 2021 este că importul net de electricitate nu s-a făcut pentru a alimenta sporul economiei. În economie s-a consumat chiar mai puțin cu 2,3% decât în 2019, potrivit rapoartelor Institutului Național de Statistică (INS).

Diferența în minus de 960 de milioane kWh a consumului de electricitate din economie (2021 / 2019) poate fi pusă pe seama scăderii activității, mai degrabă decât în contul unor soluții miraculoase de eficiență energetică.

Nu întâmplător, statistica a arătat o scădere trimestrială a produsului intern brut (PIB) de 0,5% în T4 / 2021.

Doar populația a consumat mai mult anul trecut decât în anul de dinaintea pandemiei: peste 13,8 miliarde kWh (terawați-oră, TWh), cu 11,4% mai mult decât în 2019.

(Citiți și: ”Cum a ratat România șansele unei poziții mai bune în confruntarea cu tendința globală a scumpirii energiei”)

În tabelul de mai jos, se poate vedea evoluția consumului în economie, în iluminatul public și în gospodăriile populației; precum și balanța import/export.

Populația acoperă aproape un sfert din consumul final total (24,8% în 2021), iar economia, cu aproape 41,37 miliarde kWh (TWh), contează pentru 74,3%. Consumul propriu al rețelelor și stațiilor de transformare se ridică la aproape 1%.

S-a făcut economie la iluminatul public în 2021. S-au consumat 537,5 milioane de kWh, cu 7% mai puțin decât în 2019. În 2020, importul net crescuse cu 74% față de 2019, deși consumul scăzuse.

Șansa ratată a unui mix echilibrat de producție

România a ratat șansa de a se confrunta cu criza energetică de pe poziția favorabilă a unui mix energetic echilibrat de producție și a unui grad ridicat de independență energetică în rândul statelor UE.

Țara noastră a ratat șansa de a avea prețuri de circa 30% sub mediile europene, printr-o poziționare mai bună de pe care să se confrunte cu tendința globală a scumpirii energiei.

„Un model de piață a energiei funcțional ar fi poziționat prețurile energetice din România cu cel puțin 30% sub mediile europene, dacă ar fi profitat de gradul redus de dependență de sursele externe (printre cele mai mici 3 din UE)”, a estimat expertul în energie Răzvan Nicolescu, pentru CursDeGuvernare.

Apa și vântul au produs mai multă electricitate decât în 2019

Consumul final total a fost ușor mai mare decât în 2019 (+0,7% până la mai mult de 55,7 TWh (mld. kWh), iar producția totală mai mică (-0,6% până la 59,03 TWh).

Deși, în general, scumpirea gazelor a dus la revenirea generală a apetenței pentru cărbune în producția de electricitate din 2021, ponderea acestuia în total producție este sensibil mai mică decât în 2019 în România. Împreună cu gazele ponderea a fost de 37,6% în 2021, față de 40,1% în 2019.

Explicația poate fi găsită la Complexul Energetic Oltenia, care produce mai puțin pentru a-și ușura povara achiziției de certificate de emisii în condițiile restructurării, care va duce la oprirea capacităților de cărbune până în 2030.

În schimb, ponderea  hidrocentralelor a crescut cu aproape 3 puncte procentuale până la 29,2% din total producție și, marginal, și cea a eolienelor, până la 19,1%.

Răsturnare în topul importurilor, ca urmare a cuplării piețelor europene

Bulgaria a devenit cel mai mare exportator de electricitate în România, anul trecut, devansând Ucraina și Ungaria – sursele obișnuite de până acum, potrivit unui raport al Transelectrica (TEL), operatorul sistemului național energetic și de transport.

Față de anul 2020, „fluxurile fizice de export au scăzut cu Bulgaria ( – 52% -1.632 GWh – milioane kWh) și au crescut pe granița cu Serbia ( + 750 GWh), cu Ungaria ( + 425 GWh) dar și cu Ucraina (+ 252 GWh)”, potrivit raportului citat.

Totodată, au crescut fluxurile fizice de import pe liniile de interconexiune cu Bulgaria ( + 1.514 GWh) și au scăzut pe Serbia ( – 45% -444GWh), Ucraina ( – 42%, -1.190GWh), și Ungaria ( -30%, -663 GWh).

O explicație poate fi găsită în faptul că, din 28 octombrie 2021, granița dintre zonele de ofertare Bulgaria și România a fost integrată în sistemul european SDAC (single day ahead market).

Sistemul are rostul de a direcționa tranzacțiile spot de pe piețele cu prețuri mai mici spre cele cu prețuri mai mari.

Ca urmare, tranzacțiile spot cu energie s-au făcut dinspre Bulgaria spre România. Bulgaria s-a cuplat,  prin România, la piețele occidentale.

Pe 17 iunie 2021, a fost realizată „cuplarea granițelor (cuplarea piețelor pentru ziua următoare din Republica Cehă, Slovacia, Ungaria și România) cu cuplarea multiregională (MRC) prin introducerea alocării implicite a capacității nete de transport (NTC) pe șase noi granițe (PL-DE, PL-CZ, PL-SK, CZ-DE, CZ-AT, HU-AT)”, explică Transelectrica, în raportul citat.