Salariul unui român versus coșul minim de consum. Statul nu știe de câți bani are nevoie o persoană pentru un trai decent

Statul român nu respectă de un an și jumătate o lege care le-ar aduce românilor venituri mai mari. Cei circa 1,5 milioane de români care lucrează pe salariul minim primesc în mână 1.524 lei, la un salariu brut de 2.550 de lei, după majorarea de 10,8% intrată în vigoare la începutul anului.

Suma este insuficientă pentru asigurarea unui trai decent unei persoane, iar pentru o familie nici nu poate fi vorba, arată Avocatul Poporului într-un raport publicat la finalul lunii trecute.

Avocatul Poporului nu își bazează analiza pe cifrele oficiale ale statului, ci pe un studiu finanțat de Fundația Friedrich-Ebert România, la care au lucrat cercetători de la Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) şi Syndex România, actualizat în toamna anului trecut.

Aceștia au ajuns la concluzia că valoarea unui coș minim pentru un trai decent ar trebuie să fie:

• 2.708 lei pe lună pentru o persoană adultă singură;
• 4.417 lei pe lună pentru o familie de doi adulți fără copii;
• 5.993 lei pe lună pentru o familie de doi adulți și un copil;
• 7.234 lei pe lună pentru o familie de doi adulţi şi doi copii.
• Rezultă că, pentru a duce un trai decent, venitul unui adult care trăiește din salariul minim ar trebui să fie mai mare cu cel puțin 1.184 lei.

Anna Burtea, directoarea Fundației „Inimă de Copil”, care lucrează cu sute de copii și zeci de școli din județele Galați, Brăila, Vrancea și Vaslui, spune că ajută familii cu patru-șase persoane care împreună abia ajung la un venitul de 2.708 lei pe lună, considerat coș minim pentru un trai decent.

„Asta nu este excepție, asta este norma. (…) Cam 80% din cele aproape 250 de familii cu care noi lucrăm nu depășesc 600-700 de lei pe membru de familie în fiecare lună”, a spus ea, pentru Europa Liberă.

De ce nu se bazează Avocatul Poporului pe cifrele de la INS

Coșul minim pentru un trai decent este un instrument de politică socială introdus în lege în urmă cu 22 de ani.

„Coșul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și a politicii salariale” – OUG 217/2000.

În urmă cu aproape doi ani, a intrat în vigoare legea 174/2020 care adaugă următoarea prevedere: „Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent se stabilește anual de către Institutul Național de Statistică și se aprobă prin ordin al președintelui acestuia”.

„INS nu a fixat valoarea coșului nici în 2020, nici în 2021”, spune cercetătoarea Victoria Stoiciu, coordonator de proiect la Fundaţia Friedrich-Ebert România.

Așa se face că statul român nu știe – cel puțin în mod oficial – de ce sumă de bani are nevoie o persoană ca să trăiască decent, lucru care influențează politica socială.

„Din păcate, noi nu am găsit în România o instituție care în mod oficial să facă acest calcul”, a spus Renate Weber, Avocatul Poporului, conform Europa Liberă.

„Eroarea materială” care menține salariul minim scăzut

Directorul INS, Tudorel Andrei, a admis că nu a stabilit în acești doi ani valoarea coșului minim pentru un trai decent, dar de vină este chiar legislația.

„E recalculat numai pentru pozițiile la care Parlamentul ne-a precizat consumul pentru pozițiile respective. Dacă vă uitați în ordonanța care reglementează nu sunt toate pozițiile completate și Institutul n-are în sarcină să calculeze cât consumă o gospodărie”, a spus el, pentru Europa Liberă.

„(Legea) menționează să calculăm partea de prețuri, dar la partea de consum eu nu pot să calculez cât consumă o gospodărie pentru anumite articole”, a completat directorul INS.

Președintele Cartel ALFA, Bogdan Hossu, a indicat că greșeala aparține Parlamentului, care a mai șters din informațiile prevăzute în tabelele din anexa legii ca să o simplifice, după ce președintele a cerut reexaminarea ei.

„Ca să o simplifice, (Parlamentul) a redus la o singură coloană și nu s-a uitat că pe două pagini din Monitorul Oficial rezultatul este spațiu liber. Eu am interpretat-o ca pe o eroare materială”, a declarat Hossu.

De aceeași părere este și directorul INS, Tudorel Andrei: „A fost o inadvertență probabil în momentul în care s-a propus acest coș, poate să fie și o eroare materială.”

Directorul adjunct al Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Sorin Cace, a spus că problema legii 174/2020 a fost lipsa de metodologie.

„Legea nu putea fi aplicată, nu respecta standardele de cercetare obișnuite. Metodologia care este inclusă la anexa legii și valorile coșului sunt pentru o familie cu doi adulți cu vârste cuprinse între 35 și 45 de ani și doi copii, din mediul urban mare. Aspectul acesta introduce o distorsiune, de aceea valoarea de 7.200 de lei”, a spus sociologul de la ICCV.

Cercetătoarea Victoria Stoiciu, coordonator de proiecte la Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Victoria Stoiciu consideră că „eroarea materială” este un pretext pentru a scuza lipsa de intenție politică de a nu majora salariul minim.

„Au venit cu pretextul că atunci când legiuitorul a făcut copy/paste la graficele și tabelele din anexă a omis o coloană cu cantitățile. Discuțiile au rămas undeva la corectarea erorii, la convingerea Guvernului să dea o ordonanță de urgență. (…) Problema e de voință politică, nu se dorește să se calculeze coșul și nu vor da OUG-ul în aceste condiții”, a spus Victoria Stoiciu, pentru Europa Liberă.

O nouă lege pentru calcularea corectă a coșului minim pentru trai decent

Pe de altă parte, reprezentanții INS și ICCV au transmis că așteaptă modificarea legii și că vor contribui cu datele și studiile pe care le au.

„Noi asta sperăm, să refacem metodologia și împreună cu INS să calculăm anual acest coș”, a spus directorul adjunct al Institutului de Cercetare a Calității Vieții.

„ICCV să propună structura coșului și noi să avem indexarea prețurilor din fiecare an pe fiecare categorie de produs”, a completat directorul INS.

În Parlament mai este un proiect de modificare a ordonanței de urgență din 2000 și implicit a legii din 2020, proiect de lege inițiat de AUR. Propunerea a fost respinsă de Senat pe 22 noiembrie 2021 și în prezent se află la Camera Deputaților, după ce a primit aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului. Însă, conform semnalelor primite din zona politică acest proiect ar urma să fie respins.

Sociologul Ciprian Iftimoaei, doctor în ştiinţe politice al Universității „Al. I. Cuza” din Iaşi, a atras atenția că la calcularea coșului minim pentru trai decent trebuie avute în vedere și inflația, rata sărăciei și indicile dezvoltării umane pentru România.

„Chiar dacă salariul minim brut pe economie a fost majorat la 2.550 lei, de la 1 ianuarie 2022, ceea ce înseamnă o creștere cu 10,9% față de luna decembrie 2021, observăm că nu acoperă nivelul coșului minim pentru un trai decent lunar de 2.708 lei, dar compensează pe undeva creșterea inflației”, a completat el.

Când va ajunge salariul minim net să fie un venit decent?

Avocatul Poporului a făcut în raportul său și o serie de propuneri de modificare și completare a legislației:

• Modificarea Codului Muncii astfel încât să fie prevăzut că salariul de bază minim brut va fi actualizat periodic;
• Guvernul să stabilească criterii clare și obiective prin care să fie stabilit un salariu minim brut pe țară adecvat și echitabil;
• Guvernul să adopte o hotărâre prin care să țină cont de valoarea coșului la stabilirea salariului minim brut și actualizarea periodică astfel încât salariul minim net să fie cel puțin egal cu valoarea coșului minim pentru un trai decent;
• Guvernul să stabilească un salariul minim brut în funcție de nivelul de studii și al vechimii în muncă.
• Bogdan Hossu a spus despre propunerea ca salariul minim net să fie cel puțin egal cu valoarea coșului minim pentru un trai decent că acest lucru nu poate fi făcut într-un an.

Directoarea Fundației „Inimă de Copil” a spus că o soluție care nu implică neapărat creșterea salariul minim, deși este nevoie, este ca statul să se implice mai mult în proiectele sociale, menționând ca exemplu programul „Masa caldă” de prevenire a abandonului școlar.

„Poate nu înseamnă creșterea directă a veniturilor unei familii, dar asigură o investiție directă în copii, în menținerea în sistemul de educație și acces la niște servicii, și compensezi o creștere pe care nu o poți face rapid ca să ajungi la acel coș minim de consum pentru trai decent. Ia din presiunea socială și economică a familiilor, iar în mediul rural e nevoie imensă de astfel de servicii”, a spus Anna Burtea.

Discuții pe metodologii, sărăcia continuă

Părerile sunt împărțite însă atunci când vine vorba despre cum va ajunge statul român să facă din salariul minim net un venit considerat decent.

Sorin Cace, directorul adjunct al ICCV, spune că în lege trebuie adăugate mai multe tipuri de familii, nu doar cea cu doi părinți și doi copii.

„În metodologia noastră sunt două standarde: o familie cu doi copii și o familie de pensionari, dar ele pot fi rafinate pe o familie cu doi adulți și un copil, pe o familie fără copii sau pe structură socio-ocupațională. Avem o cercetare pe care o face INS, ancheta bugetelor de familie, și vrem ca pe baza acelor informații, ICCV să calculeze coșul pentru că putem face tot felul de clustere care să dea reprezentativitate și la nivel național, dar și pe tipuri de familii”, a spus sociologul.

„Gospodăria de referință e cea formată din doi adulți și doi copii cu vârsta până în 14 ani. Este o unitate statistică standard și asta am folosit și noi, Eurostat face la fel. Coșul e calculat pentru asta, după asta am folosit formule de ajustare pentru o familie din trei, din doi și pentru o persoană. Aceste formule sunt și în anexa din lege” a spus cercetătoarea Victoria Stoiciu.

Până când autoritățile vor afla care este valoarea acelui coș minim pentru trai decent, pentru ca legislația să fie corectată și salariul minim să crească, statisticile și realitatea vor arăta același lucru: milioane de români care nu au acel venit considerat decent sunt condamnați la sărăcie și excluziune socială.

Paradoxal, Fundația Friedrich Ebert România arăta în luna noiembrie a anului trecut, atunci când a actualizat datele, că valoarea coșului a scăzut față de 2020, chiar dacă toate prețurile au crescut.

„Singurul motiv este scăderea dramatică a dobânzilor la credite, lucru care a dus la ieftinirea ratei pentru o locuință, scădere care cel mai probabil e una temporară. Dacă excludem costul pentru locuință din valoarea coșului, avem o creștere cumulată de 3,9% pentru celelalte componente, cea mai mare de până acum (3% în 2019 și 3,2% în 2020)”, arată sursa citată.

Fundația mai spune că cea mai mare creștere (+14,5%) s-a înregistrat la cheltuielile cu locuința, aici fiind vorba despre utilități. Creșteri mari au fost înregistrate și la cheltuielile cu alimentația (+4,3%) și pentru îngrijirea sănătății (+4,3%).

În condițiile în care facturile la energie electrică și gaze au început să crească vertiginos abia în lunile de iarnă, Bogdan Hossu a spus că impactul creșterii facturilor se va vedea în statistici abia în datele din ianuarie și februarie.