Uniunea Europeană se confruntă cu disensiuni, având în vedere că liderii Germaniei și României au dispute pe tema sprijinului acordat energiei nucleare – o problemă-cheie care s-ar putea dovedi de primă importanță în contracararea influenței Rusiei asupra acestui bloc economic, scrie ziarul britani Daily Express, citat de Rador.
Adresându-se șefului Consiliului European, președintele României, Klaus Iohannis, și-a susținut sprijinul atât pentru energia nucleară, cât și pentru gazele naturale ca mijloace de susținere în vederea tranziției UE spre un zero net de poluare. În general, energia nucleară a fost considerată drept o posibilă alternativă în privința reducerii emanațiilor de carbon în locul combustibililor fosili, dar această sursă de energie se izbește de o vajnică opoziție în ierarhia superioară a UE. Iohannis a cerut organizației să includă energia nucleară și gazele în sectorul economiei verzi, ele putând fi considerate ca fiind prietenoase mediului înconjurător.
În ultimele luni, Europa a fost victima unei grave crize energetice, iar liderii UE se căznesc să găsească o cale de ieșire din criză.
Având în vedere că perioada de acalmie de după pandemie a dus la un consum energetic sporit, furnizorii nu au putut răspunde cererii, ceea ce a făcut ca prețurile la gaze și la electricitate să atingă niveluri record.
Situația a fost și mai mult complicată din cauza sprijinului deloc recomandabil al UE pe Rusia în privința gazelor naturale – o dependență care, potrivit temerilor multora, ar putea fi exploatată de președintele Vladimir Putin. Mai exact, Rusia a fost acuzată că reduce fluxul gazelor spre Europa pentru a forța avizarea controversatului proiect Nord Stream 2. Dacă va fi aprobată, conducta va putea pompa gaze rusești direct în Germania, ocolind prin Marea Baltică atât Polonia, cât și Ucraina.
Totuși, în pofida unor reglementări pe termen mai scurt sau mediu, UE nu a reușit până acum să ajungă la o schimbare a politicii sale sau să impună reforme pe piața energetică. În sânul UE, asta a provocat disensiuni, iar președintele francez Emmanuel Macron s-a rupt de Germania, vechea sa aliată.
Macron, împreună cu Iohannis și cu lideri din alte opt state membre, au cerut Comisiei Europene să-și revadă poziția în privința energiei nucleare. Într-o scrisoare deschisă publicată la începutul lunii octombrie, 10 state membre au calificat energia nucleară drept o sursă energetică “la îndemână, stabilă și independentă”.
Scrisoarea a fost semnată de lideri din Franța, România, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Finlanda, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia.
Macron a declarat: “Trebuie să formăm un cadru nou pentru a se asigura independența efectivă a Franței și a Europei”. Problema energiei nucleare a ieșit din nou la suprafață în timpul primei vizite în străinătate a noului cancelar al Germaniei, Olaf Scholz.
Scholz s-a întâlnit cu președintele francez la Paris pentru a discuta despre viitorul cooperării europene, dar, atunci când a fost rugat de reporteri să vorbească despre rolul energiei nucleare în combaterea schimbării climei, el a refuzat să dea un răspuns clar.
„Fiecare țară își are strategia ei ca să lupte împotriva schimbării climei, o schimbare provocată de om”, a spus el. „Ceea ce ne unește este faptul că ne recunoaștem responsabilitatea și suntem ambițioși”.
Sub conducerea fostului cancelar Angela Merkel, Germania a renunțat la energia nucleară și este pe cale să elimine total acest tip de energie din sectorul său energetic.
Începând din anul 2011, după catastrofa nucleară de la Fukushima, Japonia și Germania și-au amplificat eforturile de a se orienta spre alte surse de energie.
Germania va renunța complet la energia nucleară, iar Angela Merkel a declarat că toate instalațiile de acest fel se vor închide până în anul 2022.
Prin anul 2017, energia nucleară asigura mai puțin de 12% din energia țării. Prin contrast, energia nucleară este cel mai mare producător de electricitate din Franța, ea acoperind aproximativ 70% din totalul necesarului – acest procent fiind cel mai mare la nivel mondial.
