Arhiepiscopia Bucureştilor: Materialul Recorder, construit cu intenţia obsesivă de a transfera asupra BOR şi a PF Daniel potenţiala vină a unor angajaţi şi a unor aşa-zişi complici ai instituţiei

Arhiepiscopia Bucureştilor a transmis, miercuri, că materialul Recorder privind fondurile publice alocate bisericilor a fost ”construit cu intenţia obsesivă de a transfera asupra Bisericii Ortodoxe şi a PF Daniel potenţiala vină a unor angajaţi şi a unor aşa-zişi complici ai instituţiei”. Instituţia precizează că nu îşi însuşeşte atitudinea clericilor corupţi şi că a luat măsuri de fiecare dată când acest lucru s-a impus. Pr. Aurel Mihai – vicar eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi Lazăr Neacşu – membru în Adunarea Eparhială şi în Adunarea Naţională Bisericească – care apar în materialul difuzat de Recorder, şi-au prezentat demisia şi nu mai ocupă niciun post în administraţia bisericească. De asemenea, firma omului de afaceri Marius Iorga, care afirmă în materialul video că obţine fonduri pentru biserici, a fost descalificată în urma unor cercetări interne, cu interdicţia de a mai participa la licitaţii organizate de Arhiepiscopia Bucureştilor sau de a mai contracta lucrări noi la vreo unitate de cult, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu data de 17 august 2021, cu aproape două luni înainte de apariţia investigaţiei Recorder.

”Materialul este construit cu intenţia obsesivă de a transfera asupra Bisericii Ortodoxe Române şi a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, potenţiala vină a unor angajaţi din administraţia bisericească şi a unor aşa-zişi complici ai instituţiei Arhiepiscopiei Bucureştilor (politicieni, oameni de afaceri etc.), care ar putea obţine beneficii personale prin simpla învecinare cu persoane importante, comiţând un rapt de imagine. Jurnalistul „independent”, lipsit de credibilitate, prin modul în care a construit acest material, foloseşte tactica inoculării unei mari suspiciuni în rândul persoanelor care nu au nicio idee clară despre activitatea complexă şi diversificată a Bisericii Ortodoxe Române şi a cultelor religioase în general, activitate cu enorme beneficii sociale pentru comunitate. Se critică, pe fond, buna chivernisire a banilor în Biserică, nevorbindu-se deloc despre întoarcerea acestor bani în ampla sa operă social-filantropică”, a transmis, miercuri, Arhiepiscopia Bucureştilor, într-un comunicat de presă, ca reacţie la materialul Recorder intitulat ”Clanul Marelui Alb”.  

Arhiepiscopia reclamă ”istoricul raportării Recorder la Biserică” ce ”indică limpede un masiv anticlericalism, o fobie la adresa Bisericii Ortodoxe Române”.  

”În material este atacată, în esenţă, finanţarea Bisericii şi a cultelor religioase, transmiţându-se implicit şi perfid că această finanţare constituie o irosire a banilor publici. Menţionăm faptul că finanţarea bisericilor oricărui cult religios de către statul român este absolut legală. Afirmaţia autorului materialului: „Nimeni nu ştie cum administrează Biserica asemenea sume de bani” este una deliberat falsă şi otrăvită, în condiţiile în care alocările de bani publici sunt verificate anual de instituţiile de stat abilitate şi respectă un cadru legal clar (OG. nr. 82/2001 şi HG nr. 1470/2002), autorul ignorând în mod deliberat rezultatele administrării bisericeşti exemplare sub coordonarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel”, se mai arată în documentul citat.  

Instituţia precizează că ”solicitarea binecuvântării de la Părintele Patriarh este una firească, aşa cum se ia aprobare de la orice şef al unei instituţii pentru lucrări care se verifică în prealabil şi se aprobă doar dacă sunt corecte din punct de vedere legal”.  

”Teoretic, este desigur posibilă o tentativă de inducere în eroare din partea unor oameni rău intentionaţi, fie ei şi angajaţi ai Bisericii. Odată dovedită reaua lor voinţă sau implicarea în ceva reprobabil, aceştia sunt şi vor fi oricând sancţionaţi şi îndepărtaţi, întrucât compromit Biserica. Niciun act de corupţie nu trebuie tolerat într-o instituţie, mai ales în Biserică”, a mai transmis Arhiepiscopia Bucureştilor.  

”În acest context, afirmaţiile domnului Lazăr Neacşu sunt neadevărate şi iresponsabile, recomandându-se, de exemplu, în mod absurd, „deputat de Patriarhie”. Referitor la afirmaţia acestuia cu privire la apartenenţa sa politică, precizăm că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel nu a îndemnat pe nimeni, niciodată, să se înscrie în vreun partid politic, deoarece Patriarhia este neutră din punct de vedere politic. Recunoscând exprimările lor neadecvate, începând de astăzi, 13 octombrie 2021, Pr. Aurel Mihai – vicar eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi dl Lazăr Neacşu – membru în Adunarea Eparhială şi în Adunarea Naţională Bisericească şi-au prezentat demisia şi, prin urmare, nu mai ocupă niciun post în administraţia bisericească”, a mai transmis instituţia.  

Potrivit documentului, pentru clarificarea aspectelor apărute în materialul video menţionat mai sus, se va face o cercetare la Arhiepiscopia Bucureştilor de către reprezentanţii Administraţiei Patriarhale. 

 Arhiepiscopia Bucureştilor a făcut precizări şi cu privire la S.C. Solid System Solution S.R.L., reprezentată de Marius Iorga, care afirmă în materialul video că obţine fonduri pentru biserici.  

”Facem precizarea că, în urma unor cercetări interne făcute din motive rezonabile care ţin de documentaţia depusă pentru licitaţie şi care au condus la concluzia că procesul de licitaţie a fost viciat, firma a fost descalificată, cu interdicţia de a mai participa la licitaţii organizate de Arhiepiscopia Bucureştilor sau de a mai contracta lucrări noi la vreo unitate de cult, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu data de 17 august 2021 (cu aproape două luni înainte de apariţia acestui material), aspect comunicat tuturor unităţilor de cult din eparhie. Aceleaşi măsuri au fost aplicate, de-a lungul timpului, şi altor societăţi comerciale care au încercat să intervină ilegal în procedura de licitaţie”, se mai arată în documentul citat.  

Arhiepiscopia Bucureştilor transmite, de asmenea, că aplică de mai mulţi ani un set amplu de proceduri administrative şi tehnice, după cum urmează: 

• Începând cu anul 2013, pentru a obţine o transparenţă ridicată, la nivelul protoieriilor din Arhiepiscopia Bucureştilor s-a implementat un sistem de contabilitate şi gestiune (Winmentor), care permite verificarea şi controlul modului de folosire a resurselor materiale din teritoriu; 
• Începând cu anul 2014, pentru sporirea transparenţei referitoare la folosirea corectă a resurselor materiale, la nivelul tuturor unităţilor de cult, Arhiepiscopia Bucureştilor a implementat un sistem de supraveghere şi control al operaţiunilor bancare de la unităţile de cult (proiect unic la nivel de Patriarhia Română); 

• Unităţile de cult din Arhiepiscopia Bucureştilor au obligaţia ca plata pentru lucrările de construire sau reparaţii (restaurări) de biserici ori clădiri bisericeşti de orice tip, precum şi pentru lucrările de pictură din nou ori restaurare – conservare să nu se efectueze în avans, ci numai pe bază de situaţii de lucrări corect întocmite; încălcarea acestei dispoziţii este sancţionată cu destituirea parohului, respectiv a stareţului (stareţei), în cazul mănăstirilor.  Diriginţii de şantier care avizează situaţiile de lucrări răspund şi ei în faţa legii pentru eventuale nereguli din activitatea lor; 

• Sumele de bani primite de către unităţile bisericeşti din Arhiepiscopia Bucureştilor pentru realizarea de lucrări de construcţii şi reparaţii, lucrări de pictură etc., provenite din fonduri publice (de la bugetele locale sau centrale ale instituţiilor publice), sunt cheltuite exclusiv prin utilizarea mijloacelor de plată fără numerar (ordine bancare de plată; plata către comercianţii acceptanţi, folosind un card bancar anexat contului curent al unităţii bisericeşti); folosirea plăţilor în numerar este interzisă cu desăvârşire, încălcarea hotărârii având ca efect sancţionarea cu destituirea din funcţie a celui responsabil; 

• Orice solicitare de finanţare din fonduri publice se face exclusiv după obţinerea avizului scris de la Centrul Eparhial; reprezentanţii unităţilor bisericeşti care depun dosare de finanţare din fonduri publice, fără a obţine mai întâi avizul Centrului Eparhial, sunt sancţionaţi administrativ, de la avertisment scris, până la destituirea din funcţie; 

• Pentru lucrările cu valoare mai mică de 100.000 euro (indiferent dacă există sau nu finanţare din fonduri publice), se organizează selecţie de oferte la nivelul unităţilor de cult; 

• Pentru lucrările cu valoare mai mare de 100.000 euro fără T.V.A. (indiferent dacă există sau nu finanţare din fonduri publice), deşi legislaţia NU ne obligă să organizăm licitaţii, din motive de transparenţă şi disciplină financiară, totuşi sunt organizate licitaţii la Centrul Eparhial, după o procedură internă, care cuprinde o parte dintre prevederile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice: 

• aprobarea prealabilă a caietului de sarcini (Sectorul Monumente şi Construcţii Bisericeşti – MCB); 

• publicarea anunţului privind intenţia unităţii de cult de a contracta lucrările (în Ziarul Lumina şi pe site-ul Arhiepiscopiei Bucureştilor); o simplă căutare pe Google, după expresia „lucrări parohii”, are ca prim rezultat site-ul Arhiepiscopiei Bucureştilor cu link către licitaţii; 

• anunţarea datei de organizare a licitaţiei la Centrul Eparhial pe site-ul Arhiepiscopiei Bucureştilor şi prin e-mail; 

• prezentarea ofertelor în plicuri sigilate la Centrul Eparhial; 

• deschiderea plicurilor în prezenţa ofertanţilor şi a reprezentanţilor Centrului Eparhial (Sectoarele Economic, Monumente şi Construcţii Bisericeşti şi Juridic); 

• prin asimilare cu legislaţia privind achiziţiile publice, la deschiderea ofertelor din cadrul licitaţiilor folosim un proces-verbal standard care respectă prevederile Ordinului nr. 1581/2018 privind aprobarea formularelor standard ale proceselor-verbale intermediare de evaluare aferente procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică; 

• desemnarea câştigătorului în termen de 15 zile. 

 
În anul 2019, prin hotărârea nr. 6332/2019, Sfântul Sinod a aprobat Regulamentul Administrării Bunurilor Bisericeşti. Regulamentul a fost comunicat gratuit tuturor unităţilor de cult din Biserica Ortodoxă Română şi cuprinde reguli cu privire la modul corect şi transparent de folosire a banilor proveniţi din fonduri proprii sau din fonduri publice; 

”Arhiepiscopia Bucureştilor nu îşi însuşeşte atitudinea clericilor corupţi. Acolo unde au existat deficienţe privind corectitudinea, au fost luate măsuri de sancţionare şi îndreptare; de aceea nu trebuie să se creeze o imagine negativă faţă de toţi ceilalţi clerici care lucrează corect. Arhiepiscopia Bucureştilor, prin măsurile implementate de ani de zile, a prevenit şi a luat măsuri de sancţionare faţă de clericii care au lucrat incorect. Avem convingerea că, privind lucrările realizate la multe biserici din cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor, am făcut eforturi să identificăm cele mai transparente, corecte şi eficiente proceduri, care să asigure durabilitatea, termenele de execuţie şi preţul cel mai mic. Procedurile aprobate de Arhiepiscopie sunt corecte şi eficiente, specifice persoanelor juridice de drept privat, întrucât nu există un act normativ sau contract prin care Statul Român să se angajeze că suportă integral sau într-un procent definit cheltuielile acestor obiective. Numai în funcţie de disponibilităţi, unele instituţii publice cu atribuţii în domeniul sprijinirii cultelor pot oferi sprijin financiar”, se mai arată în comunicat.