AUR – fascist? Sau Iohannis succesorul Grupului Etnic German?
Singura organizație din România care a fost declarată fascistă la Tribunalul de la Nürnberg a fost „Grupul Etnic German” (GEG), motiv pentru care, prin Decretul Regelui Mihai, organizația a fost scoasă în afara legii și toate proprietățile sale au fost confiscate de statul român, potrivit sursei cotidianul.ro.
După Revoluția din decembrie 1989, „Forumul Democrat al Germanilor din România” (FDGR) a cerut și a obținut de la instanță statutul de succesor și moștenitor al GEG.
În mod normal, toate organizațiile evreiești din România și chiar din întreaga lume care condamnă antisemitismul ar fi trebuit să protesteze și să încerce să anuleze acea sentință a Judecătoriei din Sibiu.
Nimeni însă n-a făcut pînă astăzi acest lucru elementar, deși un dosar prin care se cere ancheta judecătoarelor care au dat sentința în favoarea FDGR există la SIIJ încă din anul 2019:
Această indiferență generală a dus la promovarea fostului președinte al FDGR, implicit și succesor al „Grupului Etnic German”, pînă la funcția supremă în stat, cea de Președinte al României!
În schimb, asistăm în aceste zile la o nouă etichetare a unui partid politic, „Alianța pentru unirea românilor” (AUR) ca fiind NEOFASCIST, ANTISEMIT și EXTREMIST, după ce ani de zile PSD a fost etichetat ca fiind „Ciuma roșie”, chiar de către Klaus Iohannis și PNL, deși tocmai această sintagmă vine din arsenalul ideologilor fasciști ai lui Hitler!
Portdrapelul acestei noi etichetări a partidului AUR este acel ALEXANDRU MURARU, reprezentant special al guvernului în problema antisemitismului, fratele geamăn al lui Andrei Muraru, actualul ambasador al țării în SUA, care a fost chiar consilierul prezidențial al lui Klaus Iohannis!
O făcătură politică-pericolul antisemitismului în România
Avînd în bagajul intelectual un puternic sentiment antiromânesc, Alexandru Muraru n-a ezitat să transmită „omologilor” săi din UE și SUA un mesaj fals despre existența în România a unui partid parlamentar „neofascist, xenofob, antisemit”, cu trimitere la AUR: „Am informat oficial, astăzi, omologii mei, reprezentanții speciali ai Comisiei Europene, guvernelor SUA, Israel, Germania și ai altor State Membre UE, despre noul plan al partenerilor de guvernare de la București – USR-PLUS, în a crea o nouă majoritate parlamentară cu un partid extremist, antisemit prin care să răstoarne executivul pro-european. Noua alianță conjuncturală creează premisele aducerii la putere a unui partid neofascist, xenofob, antisemit, care a ultragiat în permanență memoria victimelor Holocaustului, a încercat reabilitarea criminalilor de război și a promovat ura împotriva minorităților etnice și sexual”!
Inconștientul acesta nici măcar nu realizează consecințele declarațiilor sale pentru România, țară membră a UE și NATO, în care așa-zisul sentiment antisemit este cu totul izolat, la fel ca în orice altă țară.
O simplă consultare pe Wikipedia despre fascism i-ar putea domoli avîntul lui Alexandru Muraru: „Fasciștii sprijină violența, războiul și militarismul, ca furnizor de transformare pozitivă în societate, de aducerea unui nou spirit, educație, insuflarea unei dorințe de a domina în caracterul oamenilor și crearea de camaraderie națională prin intermediul serviciului militar. Fasciștii văd violența și războiul ca acțiuni care creează regenerare, spirit și vitalitate națională”. Sînt citate în acest fragment două cercetări binecunoscute în occident, aparținînd lui Aristotle Kallis (Fascist Ideology: Territory and Expansionism in Italy and Germany, 1922-1945. New York, USA: Routledge, 2000. Pp. 39-40) și Roger Griffin (Fascism: Fascism and culture. London, UK; New York, USA: Routledge, 2004. p. 185).
Unde a văzut Alexandru Muraru în spațiul politic românesc astfel de abordări ideologice? La AUR în nici un caz, cum de altfel nu se întîlnesc la nici un partid parlamentar din România!
FDGR şi FDGS – entităţi distincte care moştenesc ilegal „Grupul Etnic German” (I)
În schimb, Muraru putea să vadă tot pe Wikipedia o observație interesantă: „După al Doilea Război Mondial, puține partide au avut curajul de a se descrie ca fasciste. În schimb, termenul a ajuns să fie folosit la modul peiorativ de către oponenții politici”!
Asta face și Alexandru Muraru, reprezentant al premierului Florin Cîțu: folosește termenii „neofascist”, „extremist” și „antisemit” împotriva unor oponenți politici ai PNL, partid din care face parte și el!
Aceste etichetări periculoase pentru spațiul politic românesc de azi precum „Ciuma roșie” sau „partid neofascist și extremist” nu arată doar inconștiența celor care le folosesc, ci și o suficiență a limbajului ce denotă fie incultură politică, fie rea credință față de țara căreia îi aparții și vrei s-o reprezinți.
Iohannis face din România o țară antisemită?
