Că la cel mai înalt nivel al NATO nu se anticipa dezastrul din Afganistan stă mărturie chiar declarația făcută de Mircea Geoană, secretarul adjunct al Alianței, în urmă cu doar o lună. În cadrul unui interviu acordat de la Bruxelles postului Deutsche Welle, Geoană spunea:
„Nu cred că astăzi mai există vreo șansă pentru o guvernare talibană care să preia controlul întregii țări. Cred că acea țară (n.r. Afganistan) are suficientă capacitate să apere progresele dobândite atât de greu în domeniul drepturilor sociale și ale omului”.
Geoană arăta că „NATO nu fuge nicăieri”, că nu va abandona poporul afgan și că aliații vor continua să sprijine armata afgană. Acea armată care, dotată și antrenată timp de 20 de ani de americani și de NATO, a depus armele și a predat țara talibanilor fără niciun fel de luptă.
„Nu punem capăt misiunii noastre pentru că știm că există riscuri, suntem lucizi asupra acestor aspecte. Dar decizia de a termina o lungă misiune a fost luată de toți aliații, de prietenii noștri americani și aliați. Acum deschidem un nou capitol.”, spunea Mircea Geoană în 14 iulie 2021.
Diplomatul admitea faptul că moralul militarilor afgani va fi afectat de retragerea trupelor NATO, dar arăta că „până la urmă, depinde de poporul afgan să își decidă viitorul.”
„Nu depinde de noi, în mod perpetuu, să hotărâm în numele poporului afgan.”
Mircea Geoană anunța că după retragere, se va institui un fond de susținere a forțelor armate afgane care va fi completat până în 2024 și că NATO va continua să lucreze și să antreneze forțele speciale ale Afganistanului.
El a pledat însă pentru negocieri între părțile afgane pentru găsirea unei soluții pacifiste „pentru că într-un anume moment va sosi și momentul camerei diplomatice.”
