Republica Moldova a întârziat cu îndeplinirea condiționalităților UE. La nivel tehnic, le-a îndeplinit în ultimul moment.
Este concluzia raportorului Parlamentului European pentru Republica Moldova, Dragoș Tudorache, și a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă online, susținută după votarea, în PE, a raportului de evaluare a implementării Acordului de Asociere UE – Moldova. Condiționalitățile UE au vizat anularea controversatei legi privind dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin investiții, curățarea serviciilor fiscale, câteva reforme în domeniul justiției și votarea legii ONG-urilor. Europarlamentarul a menționat că tot ce s-a întâmplat, s-a întâmplat cu greu și în ultimul moment – semn că la Chișinău nu există suficientă voință politică pentru aplicarea acestor reforme. „Dacă era un ritm satisfăcător de îndeplinire a condiționalităților, nu ajungeam în al 25-lea ceas, cu sufletul la gură, să ne bucurăm că a fost agreată tranșa a doua și ne-am fi bucurat că am accesat și tranșa a treia. Să nu uităm că s-au pierdut 40 de milioane de euro care ar fi fost utile Moldovei – s-au pierdut pentru că ritmul reformelor nu a fost menținut, chiar dacă a fost suficient timp”, a explicat Tudorache.
Pericolul planează asupra regimului liberalizat de vize
Potrivit lui, cei care conduc astăzi Republica Moldova – președintele și Guvernul – poartă întreaga responsabilitate pentru ceea ce face sau nu face Moldova ca stat, în special cu referire la angajamentele politice pe care și le-a asumat țara, inclusiv în ceea ce privește viitorul regimului liberalizat de vize de care beneficiază cetățenii moldoveni. „Sper să nu se piardă acest beneficiu major pe care Moldova îl are”, a atenționat europarlamentarul.
Relația Republicii Moldova cu UE s-a deteriorat în special în ultimul an (2018-2019) de aflare la guvernare a regimului oligarhic controlat de Vladimir Plahotniuc. Din iunie până în noiembrie 2019, când Guvernul de la Chișinău a fost condus de Maia Sandu, s-a produs o dezghețare a relațiilor. Moldova începuse să iasă din izolarea internațională și atunci s-a reușit inclusiv reluarea sprijinului macro-financiar din partea UE pentru Moldova. Din noiembrie 2019, când socialiștii pro-ruși, conduși de facto de președintele Igor Dodon, au demis guvernul Maiei Sandu cu votul democraților abandonați de Plahotniuc, relațiile UE-Moldova au reintrat în faza incertitudinii. Uniunea Europeană a anunțat că va continua să sprijine financiar Moldova doar dacă vor fi îndeplinite condițiile (trasate punctual de UE), menite să genereze reforme palpabile și bunăstare pentru cetățeni.
Raportul Parlamentului European vine cu puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, programate pentru 1 noiembrie. Dragoș Tudorache a precizat însă, că este doar o coincidență. Deputații europeni spun că UE și organizațiile internaționale relevante ar trebui să monitorizeze îndeaproape situația din țară, deoarece aceste alegeri vor fi un „test pentru democrație și statul de drept”.
Puterea de la Chișinău și Serviciul de spionaj al Rusiei (SVR) atacă la unison
Între timp, la Chișinău, oamenii din anturajul lui Igor Dodon și-au radicalizat retorica împotriva UE și SUA în tandem cu serviciul de spionaj al Rusiei. Mai întâi, săptămâna trecută, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a declarat că americanii ar umbla cu „telecomanda” la moldoveni. Asta după ce ambasadorul american în Moldova, Dereck Hogan, a spus că va urmări foarte atent, la 1 noiembrie, votul locuitorilor din regiunea transnistreană și și-a exprimat speranța că nu se va manipula cu voturile transnistrenilor așa cum s-a întâmplat la alegerile parlamentare din 2019. Tot atunci, Lavrov a vorbit despre ONG-uri ca despre un pericol: „Trebuie să fim mai activi pe partea de societate civilă, inclusiv la finanțare. Chiar dacă nu ONG-urile sunt cele care conduc, ele sunt influente și majoritatea primesc finațare 100% din banii guvernului american”, a spus ministrul rus de Externe.
La 20 octombrie, Rusia a trimis al doilea semnal prin gura șefului Serviciului de spionaj, Serghei Narîșkin. Acesta a acuzat SUA de faptul că ar pregăti o „revoluție colorată” în Moldova, în cazul unei victorii a președintelui pro-rus Igor Dodon la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Serviciul rus de spionaj (SVR) a transmis oficial acest mesaj în care mai menționează că Departamentul de Stat al SUA ar fi dat indicații Ambasadei americane din Chișinău să se pregătească de proteste în masă în cazul realegerii lui Dodon.
A doua zi, la 21 octombrie, deputatul socialist Bogdan Țîrdea a lansat o carte cu acuzații grave la adresa ONG-urilor și mass-media din Moldova. Țîrdea susține că prin societatea civilă pe care o sprijină în Moldova, „donatorii străini și-au creat aici o armată din 82 mii de voluntari, care în momente strategice se implică în lupte”. Mai mult, în tandem cu declarația făcută de Lavrov, deputatul socialist de la Chișinău susține că această rețea de ONG-uri „a devenit o caracatiță”, care s-a infiltrat în toate ramurile puterii, în mass-media și domeniul științific.
Citește continuarea articolului aici…
- Sechestru menținut pe active de 2 miliarde de dolari în dosarul rafinăriei Petrotel Lukoil
Tribunalul Prahova a menținut sechestrul pe acţiunile, conturile şi alte active deținute de compania Lukoil Holdings BV Olanda la rafinăria Petrotel Lukoil din Ploiești în cadrul controlului anual privind legalitatea măsurii preventive în dosarul Lukoil aflat de 10 ani pe rolul instanței. Dosarul a fost trimis în judecată în 2015 de celebrul fost procuror Mircea Negulescu zis Portocală, pe atunci la Parchetul … - România intră în colaps demografic: țara pierde milioane de oameni, nașterile se prăbușesc, iar în câțiva zeci de ani nu va mai avea cine să plătească pensiile
România se îndreaptă spre un punct critic: populația scade accelerat, nașterile ating minime istorice, iar în următoarele decenii forța de muncă se va subția atât de mult încât sistemul de pensii riscă să devină nesustenabil. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată o prăbușire demografică fără precedent, care pune presiune pe viitorul economic al țării. Dacă trendul actual continuă, România se … - Ministra Mediului nu își asumă vina pentru criza apei din Prahova și face apel la Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care duminică a discutat cu autorităţile din judeţul Prahova, despre situaţia legată de imposibilitatea furnizării apei potabile către zeci de mii de consumatori, dar şi cu cele din Dâmboviţa, judeţ afectat parţial de aceeaşi problemă, spune că „în această perioadă este posibil să mai intervină situaţii similare precum cea din aceste zile”, iar … - Vizita lui Orbán la Moscova provoacă tensiuni! Președintele Poloniei își anulează întâlnirea cu premierul ungar
Preşedintele polonez Karol Nawrocki şi-a anulat o întâlnire cu Viktor Orbán, prevăzută la 4 decembrie, în urma unei vizite a premierului ungar la Moscova, relatează Euronews. ”Preşedintele Karol Nawrocki a decis să-şi limiteze programul vizitei în Ungaria exclusiv la summitul preşedinţilor Grupului de la Vişegrad”, a anunţat şeful biroului de politică externă din cabinetul preedintelui polonez, conform … - Al doilea deces în dosarul Coldea. Denunțător-cheie a murit la spital la câteva săptămâni după incendiul care i-a mistuit locuința
Unul dintre personajele centrale din dosarul care îi vizează pe foștii generali SRI Florian Coldea, Dumitru Dumbravă (decedat) și Danuț Trăilă a murit în această dimineață, după ce medicii au luptat să-i salveze viața timp de mai multe săptămâni. Mihai Guțanu, denunțător în anchetă și martor esențial pentru procurori, intrase în comă în urma unui incendiu violent care i-a cuprins casa în …
