Caz ieșit din comun. CEDO a condamnat România pentru expulzarea a doi pakistanezi acuzați de organizarea unor acțiuni teroriste

CEDO a condamnat, joi, România în cauza Muhammad și Muhammad vs România, pentru încălcarea articolului 1 din protocolul nr 7 din Convenția Drepturilor Omului referitor la garanțiile procedurale în expulzarea străinilor, se arată într-un comunicat al Curții. Cazul a fost judecat în mod excepțional în Marea Cameră a Curții (formată din 17 judecători) iar sentința a fost pronunțată cu majoritate, fiind exprimate mai multe opinii concurente și două opinii separate. Printre cei care au făcut opinie separată se numără și judecătorul României la CEDO, Iulia Motoc.

Potrivit sursei citate, Curtea  a constatat că reclamanții au primit informații foarte generale despre acuzațiile care li s-au adus și că nu au avut posibilitatea să consulte actele specifice referitoare la acuzația că ar fi pus în pericol siguranța națională.

Ținând seama de marja de aprieciere lăsată statelor în astfel de cazuri, Curtea a stabilit că limitările impuse reclamanților nu au fost echilibrate în procedurile interne de extrădare astfel încă să-i fie respectate drepturile.

Este vorba despre Adeel Muhammad și Ramzan Muhammad, doi pakistanezi născuți în 1993 și 1982, care au venit în România în septembrie 2012 cu viză de student.

Cei doi studiau economia la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.

Ramazan Muhammad a intrat în Românai în februarie 2009, cu o viză de student pe termen lung iar soția  lui a venit în România în aprilie 2012. În decembrie 2012, Serviciul Român de Informații a cerut parchetului de pe lângă  Curtea de Apel București să-l declare indezirabil. În susținerea solicitării, SRI a furnizat documente clasificate.

În decembrie 2012, parchetul a trimis solicitarea Curții de Apel București, secției de contencios, cerând să-i declare pe cei doi indezirabili. În solicitare se arăta că, potrivit informațiilor de la SRI, existau indicii solide că reclmanții intenționau să se angajeze în activități care puneau în pericol siguranța națională. Documentele clasificate au fost transmise Curții de Apel.

Cei doi reclamanți au susținut în fața instanței că nu înțeleg motivele pentru care au fost acuzați iar Curtea de Apel le-a comunicat că documentele sunt clasificate.

Curtea i-a declarat indezirabili pentru o perioadă de 15 ani și a decis expulzarea lor.

Pe data de 6 decembrie 2012, SRI a dat publicității un comunicat în acest caz, în care a dat detalii și exemple de activități de care cei doi pakistanezi erau acuzați, de susținere a unui grup islamist afiliat ideologic al-Qaeda.

CEDO mai notează că informațiile au apărut în presă, care au indicat numele reclamanților și detalii legate de studiile lor universitare. Cei doi au făcut apel la Înalta Curte însă acesta a fost respins. Înalta Curte și-a însușit ceea ce a văzut în documentele clasificate și a constatat că judecătorii Curții de Apel au decis în mod corect că reclamanții intenționau să se angajeze în activități care puneau în pericol siguranța națională.

Cei doi pakistanezi au părăsit România pe 27 decembrie 2012 și au reclamat la CEDO faptul că nu au avut parte de garanții procedurale în procesul de extrădare și că, în concret, nu li s-au adus la cunoștință acuzațiile și nu au avut acces la documentele depuse la dosar. Cazul a ajuns la CEDO în decembrie 2012.

Curtea a stabilit că reclamanții au suferit ”limitări majore în exercitarea dreptului lor de a fi informați asupra faptelor pe care s-a bazat decizia de expulzare și în exercitarea dreptului de a avea acces la conținutul documentelor și informațiilor pe care s-a bazat autoritatea competentă care a decis expulzarea”.

Satul român a fost condamnat la 10.000 de euro despăgubiri și 1365 de euro cheltuieli de judecată.

Vezi aici integral comunicatul CEDO

• 
  Barjele de pe Dunăre au fost ‘inspectate’ de hoți: Au crezut că vor da lovitura, dar polițiștii susțin că n-au reușit (încă) să fure nimic
  Barjele scufundate în Dunăre pentru a redirecționa apa către zona Centralei Nucleare de la Cernavodă au atras deja atenția unor posibili hoți. Două persoane aflate într-o șalupă au fost observate în apropierea acestora, iar polițiștii au fost alertați că ar încerca să sustragă componente. Verificările efectuate la fața locului au arătat însă că nimic nu dispăruse și …
• 
  Rețeaua tăcerii la Feldioara: Cum s-a autorizat pe repede-înainte un depozit strategic de carburanți, ignorând instanțele, controalele ISC și riscurile de mediu
  Comuna Feldioara din județul Brașov a devenit epicentrul unei controverse majore de mediu și urbanism, pe fondul interesului strategic al gigantului ungar MOL de a-și extinde capacitățile logistice din România. Proiectul construirii unui mare depozit de combustibili a fost preluat pe plan local de societatea Transit Oil SRL, administrată de Alexandru Iurea, fost colaborator al …
• 
  Sectacolul dezastrului în HoReCa: Cum execută Bolojan comenzi externe și îngroapă turismul românesc
  Sectorul ospitalității și turismul românesc sunt împinse cu bună știință spre un colaps generalizat de un Executiv aservit total directivelor externe, condus de premierul Ilie Bolojan. Sub pretextul servil al conformării oarbe la cerințele Bruxelles-ului și al procedurii de deficit excesiv, Palatul Victoria a transformat antreprenorii români din HoReCa în cobaii unui experiment fiscal distrugător. …
• 
  Sabotaj economic marca Bolojan: Ghilotina fiscală din construcții spulberă companiile românești
  Sectorul construcțiilor, motorul care a ținut în viață PIB-ul României în ultimii ani, este împins cu o viteză amețitoare spre faliment de politicile iresponsabile ale Guvernului condus de Ilie Bolojan. Sub pretextul fals al reformelor structurale și al colectării la buget, șeful Executivului a declanșat o adevărată prigoană fiscală împotriva capitalului autohton. Constructorii români, antreprenorii …
• 
  Hubert Thuma și presa de casă a CJ Ilfov: 384.580 de lei pentru promovarea baronului corupt din bani publici
  Consiliul Județean Ilfov, condus de Hubert Thuma, a plătit sute de mii de lei unei firme de reprezentare media care publica materiale despre „realizările” administrației pe un site și pe conturi de socializare cu foarte puțini urmăritori. Nota de plată: 384.580 de lei.La Consiliul Județean Ilfov, imaginea administrației lui Hubert Thuma nu pare să fi …