Comisia Europeană le cere platformelor online să depună mai multe eforturi pentru combaterea ştirilor false
La doi ani după ce au convenit asupra unui cod de bune practici autoreglementat pentru combaterea dezinformării, Facebook, Google, Twitter şi alte companii tech trebuie să depună mai multe eforturi pentru a deveni mai eficiente împotriva ştirilor false, a transmis joi Comisia Europeană, potrivit Reuters.
Ştirile false legate de COVID-19 au accelerat apelurile ca reţelele de socializare să fie mai active în combaterea fenomenului.
Companiile, printre care s-au mai numărat Mozilla şi organismele comerciale pentru industria publicităţii, au semnat respectivul cod în 2018 în încercarea de a preveni să li se impună reglementări mai dure. Ulterior, Microsoft şi TikTok s-au alăturat la rândul lor grupului.
Cu toate acestea, există unele deficienţe în acest cod, după o evaluare a unui an de funcţionare, a precizat Comisia, conform unui raport consultat de Reuters.
„Acestea pot fi grupate în patru categorii largi: aplicarea inconstantă şi incompletă a codului de către platforme şi statele membre, absenţa unor definiţii uniforme, existenţa mai multor goluri în acoperirea angajamentelor din cod şi limitările intrinseci ale naturii autoregulatorii a codului”, se arată în raport.
Vicepreşedinta CE pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, a făcut apel la mai multe măsuri pentru contracararea noilor riscuri.
„În contextul în care asistăm la noi ameninţări şi actori, a venit momentul să mergem mai departe şi să propunem noi măsuri. Platformele trebuie să devină mai responsabile şi transparente. Trebuie să fie mai deschise şi să ofere un acces mai bun la date, printre altele”, a spus ea.
Vera Jourova lucrează în prezent la un Plan European de Acţiune pentru Democraţie pentru a întări democraţia în faţa ameninţărilor digitale.
Comisia este de asemenea pregătită să propună noi regulile incluse într-un Act privind Serviciile Digitale până la sfârşitul anului, care va spori responsabilităţile şi răspunderea pentru conţinutul de pe platformele lor.
Sursa: Agerpres
- Marian Neacșu, vicepremier cu condamnare penală. Lupul paznic la oi
România trăiește, din nou, o farsă sinistră: un politician condamnat penal este astăzi vicepremier al țării. Marian Neacșu, omul care a fost prins și condamnat pentru conflict de interese după ce și-a angajat propria fiică la cabinetul său parlamentar, este acum în vârful puterii executive. Adică exact acolo unde se croiesc legile, se împart bugetele … - POLITICO: Țările europene vor împrumuta miliarde de euro de la UE pentru a înarma Ucraina
Cel puțin 20 de state membre ale Uniunii Europene intenționează să solicite până la 100 de miliarde de euro în împrumuturi ieftine de la Bruxelles, pentru a achiziționa arme destinate Ucrainei și pentru a-și consolida capacitățile de apărare. Inițiativa face parte din noul program european SAFE, care oferă termene de rambursare de 45 de ani … - Reciclat de mafia sistemului, Pieleanu se confruntă cu noi acuzații de abuz sexual și viol
Sociologul Marius Pieleanu, profesor la SNSPA acuzat de mai multe studente de abuz sexual, este subiectul unei noi investigații marți, 29 iulie. Mai multe femei susțin că au decis să mărturisească experiențele prin care au trecut, de la amenințare și tentativă de viol până la viol și declară că sunt dispuse să depună mărturie împotriva … - De ce nu sunt cei patru vicepremieri la inundații să dea fața cu românii?
Patru vicepremieri, unul demisionar. Zero prezenți pe teren. România e sub ape, iar guvernul sub tăcere. În timp ce mii de familii își plâng casele distruse, pământurile luate de viitură și viețile făcute una cu noroiul, niciunul dintre cei cinci oameni plătiți să coordoneze țara nu a avut demnitatea minimă să apară în fața românilor … - Radu Oprea (PSD), secretar general al Guvernului, are cazier penal pentru evaziune fiscală
Senatorul Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, a fost trimis în judecată în ianuarie 2016 pentru evaziune fiscală și spălarea banilor alături de Mihai Ștefănescu, partenerul său de afaceri. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au trimis dosarul înapoi, la scurt timp, pentru ca procurorul de caz să remedieze neregularitățile din rechizitoriu. …
