Armata Română trece de la pace la război în cinci zile

Ministerul Apărării Naționale a organizat un exercițiu „cu termen scurt de notificare”, în care trupele române trebuie să treacă de la starea de pace la cea de război în termen de cinci zile.

În prezența președintelui Klaus Iohannis, a ministrului apărării naționale, generalul Nicolae Ionel Ciucă, și a șefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, în România s-a desfășurat etapa finală a unui exercițiu militar “cu termen scurt de notificare” (ETSN), pe care Ministerul Apărării Naționale l-a organizat în Centrul de instruire de la Cincu (județul Brașov).

La etapa finală a acestui exercițiu au participat, în mod integrat, unele unități și mari unități aparținând Forțelor Terestre și Forțele Aeriene Române, a precizat MApN.

“Exercițiul, la care participă aproximativ 1.000 de militari și peste 200 mijloace tehnice, are ca scop perfecționarea procesului de integrare a capabilităților militare pentru executarea sincronizată a unor acțiuni militare complexe. Exercițiul își propune, totodată, verificarea stării de operativitate a structurilor din subordine, fără parcurgerea etapelor de planificare obișnuite pentru organizarea unui exercițiu la acest nivel, și urmărește ca, în termen de cinci zile de la notificare, structurile din subordine să fie în măsură să-și demonstreze capacitatea de luptă în context interarme, multi-domeniu și întrunit”, a indicat comunicatul publicat de MApN.

Un element surprinzător al acestui exercițiu a fost însă termenul “de cinci zile de la notificare”, caracterizat de ofițerii români drept „termen scurt”, în care unitățile militare trebuie să treacă, practic, de la starea de pace la cea de război. Drept termen de comparație, se poate aminti faptul că Forța de Reacție Rapidă a NATO, care este desfășurată de Alianța Atlantică în orice țară NATO ar fi atacată, are un termen de intervenție de 72 de ore (adică de trei zile) de la primirea ordinului de luptă, în condițiile în care din FRR fac parte, de exemplu, militari francezi și germani, care ar trebui, teoretic, să ajungă în acest interval de timp, la nevoie, chiar până în România.

Iar față de cele trei zile impuse Forței de Reacție Rapidă a NATO, Armata României se antrenează să respecte, după cum s-a demonstrat în cadrul exercițiului de la Cincu, un “termen scurt” de intervenție, pe teritoriul național al României, de cinci zile!

“A fost un exercițiu impresionant și nota deosebită a fost dată de faptul că a fost un exercițiu cu alarmare într-un termen scurt. Totuși, impresionant cum au reușit forțele să lucreze împreună. Se vede că de la comandă până la execuție lucrurile funcționează foarte bine”

Klaus Iohannis,

Președintele României

“Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat, vârful nostru de lance, este o contribuție substanțială pentru apărarea noastră colectivă. Această forță este disponibilă pentru a fi desfășurată rapid pentru a apăra orice aliat în fața oricărei amenințări”

Jens Stoltenberg,

Secretarul general al NATO

De ce are nevoie Armata Română de cinci zile pentru a acționa?

Termenul ar putea fi mai scurt dacă înalții responsabili politico-militari, în frunte cu șeful statului, ar solicita acest lucru și l-ar verifica în cadrul exercițiilor militare.

Participă și România la Forța de Reacție Rapidă a NATO?

Da, România are desemnate detașamente militare pentru Forța de Reacție Rapidă, una dintre unitățile participante fiind Batalionul de Infanterie Marină de la Babadag.

Cu alte cuvinte, putem presupune că, în cazul unei agresiuni venite dinspre est, mai repede ajung să ne apere trupele de reacție rapidă ale NATO decât trupele naționale ale României. Cu observația că, ipotetic vorbind, trupele Rusiei s-ar putea să aibă nevoie de mai puțin de trei zile pentru a ajunge în România.

„Very High Readiness Joint Task Force”, VJTF (Forța întrunită cu grad foarte înalt de operativitate) s-a format în cadrul NATO drept forță de ripostă împotriva unei eventuale agresiuni din partea Rusiei, după ce regimul Putin a ocupat ilegal peninsula Crimeea – ocupație care continuă și în acest moment. Chiar și Armata Română își antrenează detașamente militare pentru a participa la misiunile VJTF, una dintre unitățile care formează asemenea luptători fiind Batalionul 307 Infanterie Marină de la Babadag.

Anul trecut, Germania a preluat conducerea VJTF, iar în acel context, Ministerul Apărării de la Berlin a anunțat că trupele terestre din VJTF sunt compuse din 8.000 de militari, dintre care 4.000 sunt germani, iar ceilalți sunt francezi, olandezi și norvegieni. VJTF trebuie să aibă efectivele gata de luptă în maxim 72 de ore, adică în trei zile.

Nu este clar dacă președintele României, Klaus Iohannis, care este și comandant suprem al Armatei, și președinte al CSAT, a cunoscut aceste detalii în momentul în care a asistat la exercițiul militar de la Cincu. Oricum, consilierii militari ai președintelui ar fi trebuit să-l informeze.

După ce a asistat la etapa finală a exercițiului din poligon, președintele Iohannis a avut o declarație pur formală: “A fost un exercițiu impresionant și nota deosebită a fost dată de faptul că a fost un exercițiu cu alarmare într-un termen scurt. Totuși, impresionant cum au reușit forțele să lucreze împreună. Se vede că de la comandă până la execuție lucrurile funcționează foarte bine”.

Se pare că, pentru președintele Iohannis, un termen de intervenție de cinci zile, al Armatei Române, chiar pe teritoriul național, reprezintă un termen foarte bun.

Este de precizat că șeful statului are cel puțin trei consilieri care ar fi trebuit să-i prezinte aceste aspecte, înainte ca el să se declare „impresionat” de termenul de cinci zile în care poate interveni Armata Română. Dintre cei trei consilieri responsabili cu domeniul Securității Naționale, doi sunt generali proveniți din MApN (Ion Oprișor și Mihai Șomordolea), iar cel de-al treilea e un fost ministru de Interne și ministru al Apărării Naționale (Constantin Dudu Ionescu).

Sursa: www.romanialibera.ro

• 
  De ce vrea Giordano șefia Senatului
  „Orice drum începe cu primul pas”, spunea fostul vicepremier social-democrat Marian Neacșu, stând lângă liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Cei doi anunțau moțiunea de cenzură comună PSD-AUR, care avea să doboare Guvernul Bolojan cu 281 de voturi. Moțiunea nu s-a concretizat și într-o alianță constructivă între PSD și AUR. Cele două partide s-au ținut la …
• 
  Amnezii de sezon: Ilie Bolojan descoperă brusc „lecțiile” din Bihor, după ce semnătura din rapoarte l-a lăsat fără replică
  La trei săptămâni după perchezițiile de la Dumbrava, Ilie Bolojan schimbă discursul și descoperă brusc că statul trebuie „să învețe” din cazul azilelor din Bihor. Abia acum vorbește despre o nouă reglementare pentru ONG-uri și culte, ca și cum problema ar fi una de formulare legislativă, nu de nepăsare, control ratat și reacție întârziată din …
• 
  Moșier de Ilfov: Cum a strâns primarul din Buftea 66 de terenuri și milioane de lei din exproprieri de la stat
  Primarul PNL al orașului Buftea, Gheorghe Pistol, se numără printre cei mai înstăriți edili din județul Ilfov. Potrivit datelor analizate de 60M.RO, acesta deține nu mai puțin de 66 de terenuri intravilane, cu o suprafață totală de aproximativ 214.000 de metri pătrați, o avere imobiliară care l-ar face invidios pe mulți dezvoltatori imobiliari.Ajuns la conducerea …
• 
  Ciprian Ciucu a venit la Poliție, pentru controlul judiciar: Sunt nevinovat, n-am luat șpagă!
  Ciprian Ciucu s-a prezentat, miercuri dimineață, la secția de poliție pentru a semna controlul judiciar după ce s-a întors din vacanța exotică din Portugalia. Edilul a pus activitatea de la Primărie pe pauză după ce a primit derogare de la instanță. Principalele declarații: Așa cum am spus, tot ce ține de acest dosar voi spune …
• 
  Cine îl protejează pe directorul Filarmonicii Paul Cosntantinescu din Ploiești? Consilierul local, membru in Consiliul Administrativ al institutiei, a fost schimbat în regim de urgență
  În timp ce presa nu mai contenește să demaște nereguli grave privind getionarea patrimoniului și a banului public la Filarmonica ,,Paul Contantinescu” Ploiești, o parte dintre consilieri locali membrii în Consiliul Local al Municipiului Ploiești, sunt foarte preocupați să ridice un zid de apărare în jurul directorului general al acestei instituții, încercând prin toate modalitățile de care …