Parlamentul European a cerut, într-o rezoluţie adoptată joi după-amiază, îmbunăţirea acordului Consiliului European privind bugetul UE şi Fondul de relansare post-pandemie, insistând asupra unor suplimentări bugetare şi asupra introducerii unor condiţii stricte privind statul de drept.
„Fondul de relansare constituie o decizie istorică, dar priorităţi pe termen lung ale UE precum Acordul ecologic şi Agenda digitală sunt expuse riscurilor”, anunţă Parlamentul European.
Rezoluţia pe tema concluziilor summitului UE din perioada 17-21 iulie a fost aprobată de Parlamentul UE cu 465 de voturi pentru, 150 împotrivă şi 67 de abţineri.
Eurodeputaţii au criticat reducerea unor fonduri pentru programe destinate viitorului, avertizând că acest lucru „va submina bazele unei relansări sustenabile şi rezistente”.
Parlamentul UE avertizează că nu va aproba acordul bugetar în forma actuală. Europarlamentarii au insistat pentru stabilirea unor condiţii stricte în privinţa respectării principiilor statului de drept. Parlamentul UE „regretă profund” că membrii Consiliului European au slăbit semnificativ eforturile Comisiei Europene şi ale Parlamentului European de susţinere a valorilor statului de drept.
Parlamentul European vrea îmbunătăţirea acordului Consiliului European pe tema bugetului multianual şi a Fondului de relansare economică, a declarat miercuri David Sassoli, preşedintele Legislativului UE, insistând să fie suplimentate unele fonduri şi să fie impuse condiţii stricte privind statul de drept. „Există o propunere pe masă, dar am vrea îmbunătăţirea acesteia, în primul rând prin a încerca să oferim unele răspunsuri la reducerile pe care le considerăm nejustificate. Nu putem reduce bugetul pentru cercetare ştiinţifică, pentru tineri şi pentru programul Erasmus, nu se poate”, a declarat David Sassoli, citat de agenţia de presă Reuters.
Referindu-se la generalizarea formulării din acordul bugetar privind condiţionarea alocării fondurilor de respectarea normelor statului de drept, Sassoli a precizat: „Nu suntem mulţumiţi doar să fie menţionate principiile”.
Votul final al Parlamentului UE pe tema bugetului multianual şi a Fondului UE de relansare este aşteptat peste câteva luni, a precizat David Sassoli.
Liderii ţărilor Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare au ajuns, marţi, la un acord asupra bugetului destinat perioadei 2021-2027 şi asupra Fondului UE de relansare economică post-pandemie. Liderii europeni au aprobat un buget multianual în valoare de 1.074 de miliarde de euro. În plus, a fost aprobat Fondul UE de relansare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, format din subvenţii nerambursabile de 390 de miliarde de euro şi din credite de 360 de miliarde de euro.
Planul prevede menţinerea condiţiei respectării normelor statului de drept în accesarea fondurilor europene. Dar, pe fondul opoziţiei vehemente exercitate de Ungaria şi Polonia, formularea referitoare la condiţionalităţi a fost generalizată. „Consiliul European subliniază importanţa protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene. Consiliul European subliniază importanţa respectării normelor statului de drept. În acest context, va fi introdus un regim de condiţionare pentru protejarea bugetului şi a Fondului de relansare Viitoarea Generaţie UE. În acest context, în cazul încălcărilor, Comisia Europeană va propune măsuri care vor fi adoptate de Consiliul UE prin majoritate calificată”, prevede acordul liderilor UE.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că flexibilizarea condiţiilor este o victorie a sa, potrivit site-ului german Tagesschau.de. La rândul său, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, consideră drept un succes „toată arhitectura de monitorizare. Multe ţări vest-europene ceruseră un instrument mai eficient de sancţionare a statelor care încalcă valorile fundamentale ale UE.
„Elementele centrale a ceea ce se propunea iniţial sunt încă acolo”, a avertizat, la rândul său, premierul Olandei, Mark Rutte. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a confirmat ideea: „În concluziile adoptate, ne angajăm să acceptăm şi să protejăm principiile statului de drept”.
Sursa: www.cotidianul.ro
- Bolojan mimează reforma administrativă
Ilie Bolojan, prezentat drept marele reformator administrativ, s-a dovedit a fi doar un alt politician care mimează schimbarea. Deși vorbește despre „eficiență” și „modernizare”, realitatea e că România rămâne blocată într-un sistem aberant, cu peste 3.000 de primării. Această risipă uriașă de resurse publice înseamnă mii de primari, viceprimari, consilieri și aparate administrative care consumă … - Ilie Bolojan fuge spre mașină pentru a evita să răspundă întrebărilor oamenilor
Liderii aflați la putere continuă să-i sfideze pe români! Premierul Ilie Bolojan, prezent la Carei de Ziua Armatei, a evitat dialogul cu cetățenii nemulțumiți și a fugit spre mașină pentru a scăpa de întrebările acestora. În loc să asculte vocea oamenilor, Bolojan a ales din nou tăcerea, demonstrând cât de departe este guvernul de problemele … - Presa bulgară ironizează guvernul Bolojan: A pierdut definitiv miliarde de euro din PNRR
România a pierdut 7 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, într-un moment critic pentru finanțele publice, când guvernul încearcă cu disperare să reducă deficitul bugetar. Presa bulgară ironizează însă atitudinea guvernului Bolojan, care a transformat această pierdere uriașă într-un așa-zis succes. Jurnaliștii din țara vecină contrazic declarațiile ministrului Fondurilor Europene, Dragoș … - Ciprian Ciucu, primarul mafiei imobiliare – 5 ani de promisiuni și tot în noroi trăiesc oamenii de pe strada Belșugului
Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, s-a dovedit din nou campion la promisiuni neonorate. De cinci ani le spune oamenilor că va moderniza strada Belșugului, dar locuitorii se afundă în același praf, gropi și noroi, în timp ce banii publici se scurg spre firmele de casă ale mafiei imobiliare din sector. Drumul Belșugului este simbolul minciunii … - Românii, sufocați de facturi: București, Constanța și Brașov, în topul european al orașelor cu cele mai scumpe utilități
Un sondaj realizat de Deutsche Bank arată că orașele din România se confruntă cu unele dintre cele mai mari costuri la utilități din Europa, raportate la veniturile medii. București, Constanța și Brașov se află printre primele 30 de orașe europene cu cele mai ridicate facturi lunare, depășind metropole precum Madrid sau Tokyo. Un studiu recent …
