Parlamentul European a cerut, într-o rezoluţie adoptată joi după-amiază, îmbunăţirea acordului Consiliului European privind bugetul UE şi Fondul de relansare post-pandemie, insistând asupra unor suplimentări bugetare şi asupra introducerii unor condiţii stricte privind statul de drept.
„Fondul de relansare constituie o decizie istorică, dar priorităţi pe termen lung ale UE precum Acordul ecologic şi Agenda digitală sunt expuse riscurilor”, anunţă Parlamentul European.
Rezoluţia pe tema concluziilor summitului UE din perioada 17-21 iulie a fost aprobată de Parlamentul UE cu 465 de voturi pentru, 150 împotrivă şi 67 de abţineri.
Eurodeputaţii au criticat reducerea unor fonduri pentru programe destinate viitorului, avertizând că acest lucru „va submina bazele unei relansări sustenabile şi rezistente”.
Parlamentul UE avertizează că nu va aproba acordul bugetar în forma actuală. Europarlamentarii au insistat pentru stabilirea unor condiţii stricte în privinţa respectării principiilor statului de drept. Parlamentul UE „regretă profund” că membrii Consiliului European au slăbit semnificativ eforturile Comisiei Europene şi ale Parlamentului European de susţinere a valorilor statului de drept.
Parlamentul European vrea îmbunătăţirea acordului Consiliului European pe tema bugetului multianual şi a Fondului de relansare economică, a declarat miercuri David Sassoli, preşedintele Legislativului UE, insistând să fie suplimentate unele fonduri şi să fie impuse condiţii stricte privind statul de drept. „Există o propunere pe masă, dar am vrea îmbunătăţirea acesteia, în primul rând prin a încerca să oferim unele răspunsuri la reducerile pe care le considerăm nejustificate. Nu putem reduce bugetul pentru cercetare ştiinţifică, pentru tineri şi pentru programul Erasmus, nu se poate”, a declarat David Sassoli, citat de agenţia de presă Reuters.
Referindu-se la generalizarea formulării din acordul bugetar privind condiţionarea alocării fondurilor de respectarea normelor statului de drept, Sassoli a precizat: „Nu suntem mulţumiţi doar să fie menţionate principiile”.
Votul final al Parlamentului UE pe tema bugetului multianual şi a Fondului UE de relansare este aşteptat peste câteva luni, a precizat David Sassoli.
Liderii ţărilor Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare au ajuns, marţi, la un acord asupra bugetului destinat perioadei 2021-2027 şi asupra Fondului UE de relansare economică post-pandemie. Liderii europeni au aprobat un buget multianual în valoare de 1.074 de miliarde de euro. În plus, a fost aprobat Fondul UE de relansare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, format din subvenţii nerambursabile de 390 de miliarde de euro şi din credite de 360 de miliarde de euro.
Planul prevede menţinerea condiţiei respectării normelor statului de drept în accesarea fondurilor europene. Dar, pe fondul opoziţiei vehemente exercitate de Ungaria şi Polonia, formularea referitoare la condiţionalităţi a fost generalizată. „Consiliul European subliniază importanţa protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene. Consiliul European subliniază importanţa respectării normelor statului de drept. În acest context, va fi introdus un regim de condiţionare pentru protejarea bugetului şi a Fondului de relansare Viitoarea Generaţie UE. În acest context, în cazul încălcărilor, Comisia Europeană va propune măsuri care vor fi adoptate de Consiliul UE prin majoritate calificată”, prevede acordul liderilor UE.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că flexibilizarea condiţiilor este o victorie a sa, potrivit site-ului german Tagesschau.de. La rândul său, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, consideră drept un succes „toată arhitectura de monitorizare. Multe ţări vest-europene ceruseră un instrument mai eficient de sancţionare a statelor care încalcă valorile fundamentale ale UE.
„Elementele centrale a ceea ce se propunea iniţial sunt încă acolo”, a avertizat, la rândul său, premierul Olandei, Mark Rutte. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a confirmat ideea: „În concluziile adoptate, ne angajăm să acceptăm şi să protejăm principiile statului de drept”.
Sursa: www.cotidianul.ro
- România, țara cu primării cât pentru un continent. De zece ori mai multe decât în Bulgaria
România are peste 3.180 de primării, de aproape zece ori mai multe decât Bulgaria, care se descurcă, aparent fără mari probleme, cu doar 265 de unități administrative locale. Diferența este nu doar revoltătoare, ci și profund costisitoare. În timp ce țara vecină a adoptat un sistem administrativ eficient, România continuă să pompeze bani publici într-un … - Ipocrizia reducerii de salariu: miniștrii mimează sacrificiul, dar nu trăiesc din leafă
Câțiva miniștri au ieșit public și au anunțat, teatral, că își vor reduce voluntar salariile cu 20%. S-ar putea crede că asistăm la un gest de solidaritate cu românii care plătesc taxe tot mai mari. Dar, de fapt, asistăm la un spectacol ieftin, menit să distragă atenția de la adevărata problemă: acești oameni nu trăiesc … - Pensionari de lux la 48 de ani, într-un sistem de justiție falimentar
Într-o țară în care milioane de români trudesc până la 65 de ani pentru o pensie de mizerie, judecătorii ies din scenă triumfător la doar 48 de ani, direct în pensii speciale de zeci de mii de lei. Fără să contribuie în mod real la sistemul public de pensii, acești „aleși ai sistemului” se bucură … - De ce eșuează România? Cetățeni prea blânzi, instituții prea slabe, corupție prea mare
România eșuează nu din lipsă de resurse, ci din cauza acelorași mecanisme descrise în celebra carte „De ce eșuează națiunile” de Daron Acemoglu și James A. Robinson: instituții extractive, elite care blochează dezvoltarea și o populație prea pasivă. În România, sistemul nu este construit pentru a sluji cetățeanul, ci pentru a-i stoarce munca și speranța … - ROMÂNIA în topul rușinii: aproape un an ca să scoatem o autorizație de construire
În România, statul nu doar că nu ajută, dar îți și blochează inițiativa. Dacă vrei să construiești o casă, o hală, un spital sau o școală, trebuie să te înarmezi cu nervi de oțel și să îți faci provizii de timp: aproape un an durează, în medie, obținerea unei autorizații de construire. Suntem, practic, în …
