Lovitură pentru firmele mici | Europarlamentarul Cristian Terheș (ECR) critică propunerea Comisiei Europene privind achizițiile publice: acces blocat pentru IMM-uri la licitații și prețuri mai mari pentru consumatori

Europarlamentarul Cristian Terheș, membru al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), a criticat dur propunerea legislativă a Comisiei Europene privind achizițiile publice la nivel comunitar — EU Public Procurement Act (cunoscută în dezbaterea publică și sub denumirea de European Purchase Act) — într-un interviu acordat jurnalistei Anca Morgoci, la DC News. Deși executivul european prezintă inițiativa drept un demers de simplificare legislativă prin înlocuirea a trei directive cu un singur regulament, eurodeputatul susține că amploarea documentului riscă să elimine firmele mici și mijlocii (IMM) de pe piața licitațiilor publice și să reducă competitivitatea economiei europene.
Contextul propunerii și parcursul legislativ
Potrivit lui Cristian Terheș, proiectul de regulament privind achizițiile publice a fost promovat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în prima sesiune plenară din luna octombrie de la Strasbourg, în cadrul unui pachet mai larg de simplificare legislativă.
Europarlamentarul a prezentat în studioul DC News dimensiunea documentației transmise către Parlamentul European și Consiliul UE:
- proiectul propriu-zis (draftul) numără aproximativ 200 de pagini, fără amendamente;
- anexele însumează circa 74 de pagini;
- studiul de impact depășește 430 de pagini.
În total, pachetul depășește 700 de pagini, iar Terheș avertizează că, odată intrat în procesul de amendare din comisiile de specialitate ale Parlamentului și din Consiliu, textul draftului ar putea ajunge la 400–500 de pagini. În estimarea sa, negocierile interinstituționale vor dura între doi și trei ani până la un deznodământ final.
Principalele critici: directivă versus regulament și impactul asupra IMM-urilor
Deși argumentul oficial al Comisiei Europene este că înlocuirea a trei directive cu un singur regulament simplifică cadrul legal, Cristian Terheș respinge această perspectivă. El subliniază diferența juridică esențială dintre cele două instrumente: directivele sunt transpuse de parlamentele naționale și permit adaptarea la specificul fiecărui stat, în timp ce un regulament are aplicabilitate directă în toată Uniunea Europeană.
„Motivul pentru care un astfel de proiect e atât de lung e tocmai ăsta, că tu vrei cu o reglementare să reglementezi pentru 27 de scenarii câte sunt la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene”, a explicat eurodeputatul.
În opinia sa, adoptarea acestui regulament ar genera mai multe efecte negative:
- Excluderea firmelor mici și mijlocii de la licitații: IMM-urile nu dispun de departamente juridice ample pentru a parcurge și respecta cerințele complexe ale unui regulament de sute de pagini. Acestea ar fi nevoite să apeleze la avocați și firme de consultanță pentru conformare (compliance), direcționând fonduri către birocrație în loc de investiții și angajări productive.
- Scăderea competiției și creșterea prețurilor: Reducerea numărului de companii capabile să participe la licitații publice ar favoriza exclusiv companiile foarte mari și ar elimina competiția reală, ceea ce ar conduce la prețuri mai mari pentru consumatori și bugetele publice.
- Dezechilibru între statele membre: Terheș apreciază că marile puteri europene — precum Germania, Franța, Italia, Spania sau Polonia — își vor impune interesele în negocieri, țările mijlocii precum România ar putea obține modificări doar prin negocieri punctuale, iar statele mici (precum Malta sau Cipru) ar deveni irelevante, ceea ce ar alimenta frustrarea cetățenilor față de Uniunea Europeană.
Critici extinse la adresa politicilor economice ale Comisiei Europene
Europarlamentarul ECR încadrează propunerea privind achizițiile publice într-un model mai amplu de suprareglementare pe care îl atribuie actualei conduceri a Comisiei Europene și unei viziuni pe care o caracterizează drept „stânga neomarxistă”, în opoziție cu abordarea conservatoare bazată pe piață liberă, dereglementare, scăderea taxelor și protejarea proprietății private.
În acest context, Terheș a criticat și alte politici europene despre care afirmă că afectează competitivitatea globală a UE:
- Mecanismele de taxare a emisiilor de carbon — ETS (Emissions Trading System) pentru producția internă și CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism) pentru importuri —, pe care le acuză că scumpesc produsele finale;
- Pactul Verde European (Green Deal), susținând că, întrucât UE reprezintă circa 18% din PIB-ul mondial, restul economiilor globale nu au urmat modelul european;
- Reglementarea tehnologiei, menționând legiferarea încărcătorului unic USB-C (despre care spune că ar putea frâna inovația viitoare) și reglementarea inteligenței artificiale înainte ca Europa să dețină lideri globali în acest domeniu.
Referindu-se la activitatea președintei Comisiei Europene, Terheș i-a reproșat Ursulei von der Leyen că „fuge de dezbatere” în plenul Parlamentului European, părăsind sala după discursuri și lăsând alți comisari să răspundă criticilor — oferind ca exemplu sesiunea din 21 octombrie de la Strasbourg, inclusiv dezbaterea privind ridicarea sancțiunilor pentru anumite blănuri din Rusia. Întrebat care ar fi, în viziunea sa, principalele trei greșeli ale mandatului acesteia, europarlamentarul a indicat Green Deal-ul, politicile din pandemie (certificatul digital COVID și contractele clasificate cu Pfizer și Moderna) și politica energetică europeană.
Demersurile grupului ECR și poziția lui Cristian Terheș
Cristian Terheș a afirmat că grupul ECR militează constant în Parlamentul European pentru simplificare reală, dereglementare și reducerea poverii fiscale. Deși el nu activează direct în comisiile de piață internă care gestionează dosarul achizițiilor publice (având atribuții pe politică externă și apărare), a precizat că colegii săi din grupul ECR vor depune amendamente pentru a elimina prevederile împovărătoare și a simplifica textul.
La nivel personal, eurodeputatul a anunțat un demers public de conștientizare: intenționează să tipărească fiecare nouă reglementare europeană propusă de Comisia condusă de Ursula von der Leyen și să o aducă la conferințele de presă într-un cărucior de supermarket, pentru a ilustra concret volumul de birocrație impus companiilor și cetățenilor.
Totodată, Terheș a explicat și eticheta de europarlamentar „rebel”, precizând că în cadrul grupului ECR deputații au libertatea de a vota în funcție de interesul național. El a arătat că analizează împreună cu echipa sa fiecare amendament înainte de vot și își justifică public opțiunile. Ca exemplu recent, a menționat un raport privind combaterea falsificării monedei euro, împotriva căruia a votat alături de doar șapte-nouă europarlamentari din circa 700, deoarece în text fusese inserată o referire de susținere a euro digital — un instrument pe care Terheș îl consideră un risc la adresa libertății individuale, a dreptului de proprietate și a confidențialității tranzacțiilor, comparându-l cu sistemele de monedă digitală cu termen de expirare din China.
Apel către antreprenorii români
În finalul interviului, Cristian Terheș le-a transmis antreprenorilor din România să urmărească atent legislația aflată în dezbatere la Bruxelles, avertizând că aceste norme le vor afecta direct activitatea. El i-a îndemnat să se implice activ în relația cu Parlamentul European, să le scrie europarlamentarilor și să utilizeze dreptul de petiționare la nivel european pentru a semnala impactul proiectului asupra mediului de afaceri și pentru a pune presiune în vederea modificării sau respingerii acestuia.