Dezastru financiar la Consiliul Județean Harghita: 21 de nereguli grave, active umflate cu 12,4 milioane de lei și salarii ilegale sub mandatul lui Bíró Barna-Botond

Sub masca eficienței administrative, Consiliul Județean Harghita, condus de Bíró Barna-Botond (UDMR), s-a transformat într-o veritabilă gaură neagră pentru banii publici, un recent control financiar scoțând la iveală 21 de nereguli grave care atestă colapsul total al mecanismelor de control. Conducerea județeană a umflat din pix valoarea activelor cu 12,4 milioane de lei prin raportări false ale investițiilor rutiere, a lăsat creanțe uriașe nerecuperate și a atribuit contracte publice eludând legea. Acestui management dezastruos i se adaugă o hemoragie bugetară prin acordarea de salarii nelegale, fără temei juridic, și finanțări suspecte către cultele religioase, demonstrând un dispreț flagrant față de protejarea patrimoniului și a banului public.
În timp ce conducerea Consiliului Județean Harghita promovează investițiile, dezvoltarea infrastructurii și sprijinirea instituțiilor subordonate, în spatele execuției bugetare se conturează o realitate administrativă mult mai puțin favorabilă. Auditul financiar realizat de Curtea de Conturi asupra exercițiului 2025, finalizat în noiembrie 2026, a identificat 21 de constatări privind activitatea instituției și a structurilor subordonate, una dintre acestea fiind suficient de importantă pentru emiterea unei opinii cu rezerve asupra situațiilor financiare consolidate.
Este vorba despre menținerea nejustificată în contabilitate a unor active de peste 12,4 milioane de lei. În paralel, verificările au descoperit creanțe neînregistrate de milioane de lei, obligații financiare deja achitate care continuau să figureze în bilanț, transferuri patrimoniale neoperate și cheltuieli efectuate contrar prevederilor legale. În centrul acestei structuri administrative se află președintele Bíró Barna-Botond, ordonator principal de credite, cel căruia îi revine responsabilitatea conducerii aparatului administrativ și a supravegherii utilizării resurselor publice județene.
Peste 12 milioane de lei în active supraevaluate. Proiectele rutiere, în centrul celor mai mari probleme
Cea mai importantă abatere financiară privește proiectul european „Reabilitare DJ 131 – DJ 133 – DJ 137A”, unde administrația județeană a menținut în evidențele contabile soldurile aferente primei etape a investiției, deși proiectul fusese etapizat și transferat într-un nou program de finanțare. Practic, în contabilitatea județului au continuat să figureze active în curs de execuție în valoare de 12.408.183,71 lei, fără ca acestea să mai reflecte corect situația patrimonială. Mai grav, au fost identificate elemente raportate simultan în balanțele celor două etape, generând riscul unei duble evidențieri a activelor.
Este o problemă de o amploare care depășește cu mult o simplă greșeală de înregistrare și arată deficiențe în gestionarea financiară a unui proiect major de infrastructură. Abia în timpul verificărilor din 2026, Direcția Economică a inițiat constituirea unui grup de lucru pentru clarificarea și închiderea vechiului proiect. Pentru conducerea lui Bíró Barna-Botond, întrebarea este cât de eficient a fost monitorizat acest proiect și de ce o asemenea situație a rămas reflectată în contabilitatea instituției la încheierea exercițiului financiar.
Problemele nu se opresc însă aici. Un alt proiect rutier important, „Reabilitare DJ 137”, finanțat prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, a generat mai multe constatări distincte. Una dintre ele privește suma de 399.023 lei, reprezentând contravaloarea unor lucrări de relocare și protecție a rețelelor electrice, care trebuia recuperată de la distribuitorul de energie. Deși lucrările fuseseră realizate, confirmate și facturate, administrația județeană nu efectuase până la sfârșitul anului 2025 demersurile necesare solicitării banilor. Această întârziere a blocat circuitul de decontare și a determinat menținerea unei datorii comerciale, în condițiile în care neplata lucrărilor putea atrage penalități din partea executantului. Solicitarea de recuperare către Distribuție Energie Electrică România a fost formulată ulterior, iar creanța a fost introdusă în contabilitate în timpul auditului.
Tot la DJ 137 a fost identificată o operațiune care ridică semne de întrebare asupra modului în care erau verificate facturile și obligațiile contractuale. Suma de 100.481,48 lei, achitată deja în august 2025 în baza unei sentințe arbitrale, a fost inclusă din nou într-o factură emisă de executant în decembrie același an. Astfel, aceeași obligație financiară a ajuns să fie reflectată contabil atât ca o cheltuială, cât și în valoarea investiției în curs. Factura din decembrie nu fusese achitată, însă existența dublei facturări și a dublei reflectări contabile a creat riscul efectuării unei noi plăți nejustificate. Corecția s-a realizat prin emiterea unei facturi storno și prin regularizarea evidențelor contabile. Pentru o administrație care gestionează contracte de infrastructură de milioane de lei, asemenea situații arată cât de vulnerabil poate deveni circuitul financiar atunci când verificările interne funcționează defectuos.
Mai mult, verificările asupra aceluiași proiect au scos la iveală 644.925,45 lei încasați necuvenit din finanțarea acordată prin Programul „Anghel Saligny”. Problema a pornit de la aplicarea eronată a ajustărilor de preț asupra unor articole noi, evaluate deja la prețurile curente. În urma recalculărilor, supervizorul a identificat o supracertificare de 3.517.681,69 lei fără TVA în documentele aferente lucrărilor, iar Ministerul Dezvoltării a confirmat obligația administrației județene de a restitui suma de 644.925,45 lei, inclusiv TVA, încasată necuvenit. Până la încheierea anului 2025, suma continuase să fie raportată ca venit din subvenții, contribuind la prezentarea unei situații financiare denaturate. Banii au fost restituiți în timpul auditului. Cele trei constatări asociate proiectului DJ 137 arată probleme în recuperarea sumelor datorate județului, în verificarea facturilor și în aplicarea mecanismelor contractuale de ajustare a prețurilor.

Patrimoniul județului, între terenuri înregistrate greșit, investiții omise și bunuri transferate doar pe hârtie
Administrarea patrimoniului reprezintă un alt capitol problematic pentru instituția condusă de Bíró Barna-Botond. O investiție realizată în comun, în valoare de 1.934.325,52 lei, a continuat să fie reflectată necorespunzător în activele necurente, în condițiile în care procedura de recepție nu fusese finalizată la termen. Această situație a provocat supraevaluarea activelor, iar regularizarea s-a realizat în timpul verificărilor. Într-un alt caz, administrația județeană nu a introdus corespunzător în patrimoniul public propria cotă de 23,22% dintr-o investiție realizată în asociere cu o altă autoritate locală, reprezentând 1.201.570 lei. Suma fusese tratată drept transfer de capital, deși hotărârea adoptată în anul 2025 prevedea expres înregistrarea contribuției în conturile de active și în inventarul domeniului public. Rezultatul a fost subevaluarea patrimoniului și supraevaluarea cheltuielilor perioadei.
O altă eroare a fost descoperită în cazul achiziționării unui imobil. Consiliul Județean Harghita a înregistrat întreaga valoare a proprietății în categoria construcțiilor, fără separarea valorii terenului aferent. Astfel, terenuri în valoare de 2.261.587,80 lei nu figurau în categoria contabilă corespunzătoare, iar structura patrimoniului privat al județului era prezentată greșit. Situația a necesitat corecții contabile efectuate în 2026. În paralel, terenuri dobândite prin expropriere pentru cauză de utilitate publică, evaluate la 10.105 lei, nu fuseseră introduse în evidențele contabile și tehnico-operative, deși dreptul de proprietate publică fusese transferat conform hotărârii adoptate de Consiliul Județean. Din nou, operațiunile necesare au fost realizate după identificarea neregulii.
Și mai surprinzătoare este situația bunurilor care părăsiseră patrimoniul județului, dar continuau să figureze în contabilitate. Au fost descoperite active în valoare totală de 709.871 lei, reprezentând imobile, bunuri aferente sistemelor de alimentare cu apă și canalizare și investiții în curs, care nu mai îndeplineau condițiile pentru a rămâne înregistrate ca proprietăți ale județului. Printre acestea se aflau cinci vile ale fostei Tabere de Tineret de la Băile Homorod, evaluate la 492.212 lei, transferate în domeniul public al orașului Vlăhița prin hotărâre a Consiliului Județean și protocol de predare-primire. Deși transferul fusese realizat, bunurile continuau să apară în evidențele județului. Separat, alte transferuri patrimoniale neoperate, în valoare de 149.009 lei, au produs o nouă supraevaluare a bunurilor din domeniul public. Aceste constatări conturează o problemă de fond: evidența patrimoniului nu a ținut pasul cu actele administrative și cu operațiunile efective de transfer, ceea ce a afectat corectitudinea situațiilor financiare.
Creanțe de milioane neurmărite și datorii menținute după efectuarea plăților
Una dintre cele mai importante constatări din perspectiva protejării intereselor financiare ale județului privește suma de 4.581.576,17 lei, reprezentând o creanță și penalități aferente unei sentințe arbitrale. Administrația județeană nu înregistrase o creanță de 2.799.034,43 lei, aferentă unui avans nejustificat, și nici penalitățile de întârziere stabilite în legătură cu obligația respectivă. În timpul auditului, penalitățile au fost calculate la 1.782.541,74 lei. Practic, la sfârșitul anului 2025, drepturi financiare de peste 4,5 milioane lei nu figurau corespunzător în contabilitatea instituției, iar veniturile potențiale ale bugetului județean nu erau reflectate în situațiile financiare. Ulterior, sumele au fost înregistrate contabil, însă problema esențială rămâne recuperarea efectivă a banilor. Într-o administrație în care fiecare leu din buget ar trebui urmărit, existența unor asemenea creanțe neînregistrate reprezintă un motiv serios de îngrijorare.
În același timp, Consiliul Județean Harghita menținea în bilanț un provizion de 2.892.696,30 lei, deși obligația corespunzătoare fusese deja stinsă prin efectuarea unor plăți pentru despăgubiri civile în cursul anului 2025. Astfel, datoriile necurente erau supraevaluate cu aproape trei milioane de lei. Provizionul a fost anulat abia în urma verificărilor. Când o instituție raportează simultan creanțe importante subevaluate și datorii deja achitate menținute în contabilitate, imaginea asupra situației financiare devine profund afectată. Iar răspunderea managerială pentru funcționarea unui sistem contabil eficient trebuie să fie o preocupare centrală a conducerii.
Probleme au fost descoperite și în privința dividendelor cuvenite bugetului județean de la un operator economic aflat sub autoritatea Consiliului Județean. Administrația nu identificase și nu urmărea corespunzător venituri în valoare de 490.081,34 lei, reprezentând dividende aferente profiturilor din anii 2024 și 2025, împreună cu penalitățile pentru întârzierea plății. Cea mai mare parte a sumei provenea din dividendele aferente exercițiului 2024, la care se adăugau penalitățile calculate și dividendele suplimentare aferente anului următor. Întreaga sumă a fost în cele din urmă încasată în timpul auditului. Dincolo de recuperarea banilor, episodul indică o deficiență a mecanismelor prin care conducerea județului trebuia să urmărească veniturile generate de participațiile sale economice.
Finanțări pentru culte religioase: cheltuieli de montaj pentru bunuri care nu necesitau montaj
Un capitol deosebit de sensibil îl reprezintă modul în care au fost utilizate fondurile alocate unităților de cult. În cadrul Programului de sprijinire a cultelor religioase, o parohie a solicitat și a obținut decontarea unor costuri de manoperă, transport, cheltuieli indirecte și beneficiu al furnizorului pentru achiziționarea unor bunuri care, potrivit documentației fotografice analizate, puteau fi utilizate direct, fără operațiuni tehnice de montaj. În dosarul de decontare au fost incluse costuri specifice unor lucrări de modernizare, deși bunurile achiziționate aveau caracterul unor dotări standard. Auditorii au stabilit inițial cheltuieli nelegale de 11.617 lei, iar accesoriile aferente acestora au fost calculate la 584,83 lei.
Extinderea verificărilor asupra finanțărilor acordate cultelor a dus la identificarea altor cheltuieli nelegale, în valoare de 61.274 lei, suma totală a abaterii, împreună cu accesoriile, ajungând la 73.476 lei. Banii au fost recuperați integral în bugetul județului, dar constatarea pune sub semnul întrebării calitatea verificării documentelor justificative înaintea efectuării plăților. Pentru administrația condusă de Bíró Barna-Botond, faptul că asemenea cheltuieli au trecut prin circuitul de decontare ar trebui să determine o analiză serioasă a modului în care sunt aprobate și verificate finanțările nerambursabile. Fondurile publice destinate sprijinirii activităților religioase presupun aceeași rigoare financiară ca orice altă cheltuială suportată de contribuabili.
Tot în zona finanțărilor acordate unităților de cult a fost identificată o abatere distinctă, de această dată în cadrul programului județean dedicat porturilor populare și costumelor tradiționale. Consiliul Județean a aprobat și plătit sume către parohii, deși ghidul solicitantului nu prevedea explicit aceste entități printre beneficiarii eligibili. Mai mult, documentele analizate nu demonstrau integrarea simplului proces de achiziționare a costumelor populare într-un proiect cultural propriu-zis, conform cerințelor legale. O altă problemă a constat în utilizarea unui articol bugetar diferit de cel stabilit prin hotărârea de aprobare: banii au fost plătiți de la capitolul destinat sprijinirii cultelor religioase, deși actul administrativ prevedea categoria „Asociații și fundații”. Ulterior, administrația a anunțat completarea regulilor de eligibilitate pentru programul din 2027. Aceste episoade ridică întrebarea cât de riguros sunt concepute programele de finanțare și cât de atent sunt urmărite condițiile de acordare a banilor publici.
Salarii majorate ilegal și fonduri publice plătite fără respectarea regulilor
Neregulile au ajuns și în instituțiile culturale subordonate. La Editura Harghita, opt angajați implicați într-un proiect finanțat nerambursabil au beneficiat de indemnizații calculate printr-un mecanism care nu respecta legislația salarizării personalului plătit din fonduri publice. Indemnizațiile fuseseră stabilite uniform, la nivelul de 5.683 lei brut de persoană pe lună, fără raportarea corespunzătoare la salariul individual de bază, natura activităților și timpul efectiv lucrat. Recalcularea drepturilor a evidențiat 37.331 lei acordați nelegal, la care s-au adăugat 840 lei reprezentând contribuția asiguratorie de muncă, rezultând o abatere financiară totală de 38.171 lei. Cei opt angajați au semnat angajamente de restituire până la sfârșitul anului 2026, fiind efectuată o primă reținere de 7.091 lei în timpul verificărilor. Situația arată o aplicare defectuoasă a legislației salarizării și o insuficientă verificare a documentelor care au stat la baza plăților.

La Centrul Cultural Județean Harghita, o altă situație a atras atenția auditorilor: cinci persoane au primit majorări salariale pentru activitatea într-un proiect Erasmus chiar și după încheierea perioadei de implementare a proiectului. Pentru perioada martie–iulie 2025 au fost identificate 23.479 lei drepturi salariale acordate nejustificat, la care se adaugă 528 lei contribuția asiguratorie de muncă, valoarea totală a abaterii fiind de 24.007 lei. Angajații au semnat angajamente de plată, iar recuperarea a început prin rețineri salariale, prima tranșă fiind de 2.591 lei. Cele două situații demonstrează existența unor deficiențe de verificare a acordării drepturilor salariale suplimentare în instituțiile subordonate, tocmai într-un domeniu în care regulile sunt clare și fiecare majorare trebuie justificată prin documente și criterii legale.
La Editura Harghita Népe, verificările au descoperit și plăți suplimentare efectuate prin aplicarea unei cote majorate de TVA fără actualizarea corespunzătoare a contractului. În perioada august–decembrie 2025 au fost plătite în plus 28.000 lei, reprezentând diferența rezultată din creșterea TVA de la 19% la 21%, fără existența unui act adițional care să modifice angajamentul legal inițial. Extinderea verificărilor până la expirarea contractului, în februarie 2026, a dus la stabilirea unui prejudiciu total de 39.200 lei, recuperat integral în timpul auditului. Chiar dacă suma a revenit în buget, operațiunea reflectă deficiențe de monitorizare a contractelor și de verificare a încadrării plăților în angajamentele legale asumate.
Cheltuieli culturale înregistrate greșit și achiziții realizate în afara procedurilor SEAP
Alte trei instituții subordonate Consiliului Județean Harghita au fost vizate de constatări privind clasificarea eronată a cheltuielilor. La Editura Harghita au fost identificate operațiuni de 88.461,02 lei înregistrate greșit, aferente amortizării, salariilor și contribuțiilor. La Centrul Cultural Județean Harghita, valoarea erorilor a ajuns la 125.253,99 lei, pentru servicii artistice, de redactare și alte servicii conexe. Centrul Cultural și de Arte Lăzarea a înregistrat la rândul său erori de 16.821 lei, privind servicii, transport, drepturi de autor și impozite. În total, 230.536,01 lei au fost încadrați necorespunzător la articolul bugetar „Programe comunitare”, provocând supraevaluarea acestui capitol și subevaluarea altor categorii de cheltuieli. Erorile au afectat corectitudinea execuției bugetare, fiind necesară instruirea personalului de specialitate și introducerea unor verificări suplimentare.

La Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Bilbor, o achiziție directă prezentată sub denumirea „Reparații teren sport” a fost tratată contabil drept cheltuială curentă, deși lucrările executate aveau caracter de investiție. Activitățile realizate au inclus terasamente, fundații, turnări de beton, armături și amenajări exterioare, lucrări care necesitau recunoașterea corespunzătoare a valorii în categoria activelor fixe. Suma de 165.474,06 lei a fost înregistrată integral drept cheltuială cu întreținerea și reparațiile, determinând supraevaluarea cheltuielilor și subevaluarea activelor instituției. Operațiunea a fost corectată în iunie 2026, prin includerea amenajării în domeniul public. Acest caz completează tabloul deficiențelor de clasificare contabilă, dar evidențiază și necesitatea unei analize riguroase a naturii lucrărilor contractate prin achiziții directe.
Pe lângă problemele contabile, instituțiile culturale au fost implicate și în abateri privind legislația achizițiilor publice. Centrul Cultural Județean Harghita și Centrul Cultural și de Arte Lăzarea au efectuat mai multe achiziții directe de servicii artistice și culturale fără utilizarea catalogului electronic SEAP, contractările fiind realizate offline, cu nerespectarea integrală a cerințelor de transparență și publicitate.
Abaterile au fost încadrate în categoria contravențiilor pentru care legislația prevede amenzi între 5.000 și 30.000 lei. În cazul celor două instituții a fost aplicată sancțiunea avertismentului verbal, luându-se în considerare caracterul primei abateri constatate și măsurile asumate. Ulterior, au fost stabilite responsabilități suplimentare pentru verificarea achizițiilor, actualizarea procedurilor și monitorizarea respectării pragurilor valorice. Rămâne însă problema de fond: mecanismele de control ale instituțiilor subordonate au permis derularea unor contractări fără respectarea tuturor procedurilor impuse de legislația achizițiilor publice.
Un sistem de control care a lăsat să treacă erori în aproape toate domeniile
Cele 21 de constatări au un element comun: vulnerabilitatea mecanismelor interne de verificare. În administrația județeană au fost identificate situații în care operațiuni patrimoniale nu erau înregistrate corect, obligații financiare erau evidențiate greșit, creanțe importante nu erau urmărite corespunzător, contractele nu erau monitorizate cu suficientă rigoare, iar plățile salariale și finanțările nerambursabile erau realizate cu încălcarea unor prevederi legale. Evaluarea sistemului de control intern managerial a confirmat faptul că procedurile erau stabilite doar parțial și că, în anumite domenii, acestea erau aplicate necorespunzător. În același timp, compartimentul de audit intern al Consiliului Județean, cu trei posturi ocupate, avea de acoperit un volum foarte mare de activități, inclusiv verificarea celor 14 instituții subordonate care nu dispuneau de propriile structuri de audit intern.
Există și o problemă de continuitate a deficiențelor administrative. Verificările financiare aferente anului 2024 consemnaseră, la rândul lor, 21 de erori de legalitate și regularitate, dintre care 18 fuseseră remediate în timpul misiunii precedente, iar pentru celelalte trei fusese stabilit termenul de 31 decembrie 2026. Faptul că exercițiul financiar 2025 a generat din nou 21 de constatări ar trebui să determine conducerea județului să examineze în profunzime eficiența sistemului administrativ, dincolo de simpla corectare a fiecărei erori în parte. Repetarea unui număr ridicat de probleme, chiar dacă de natură diferită, ridică semne serioase de întrebare asupra capacității instituției de a preveni din timp încălcarea regulilor și raportarea eronată a fondurilor publice.
Este importantă și dimensiunea reală a problemelor financiare. Valorile constatate nu reprezintă toate bani pierduți sau prejudicii, deoarece unele sunt supraevaluări ale activelor, altele erori de clasificare, datorii deja achitate sau creanțe care trebuiau înregistrate și urmărite. Dar această diferențiere contabilă nu diminuează gravitatea disfuncționalităților administrative. Dimpotrivă, demonstrează cât de multe mecanisme distincte au funcționat defectuos în cadrul aceleiași administrații: evidența patrimoniului, circuitul documentelor, controlul plăților, încadrarea cheltuielilor, urmărirea creanțelor, gestionarea subvențiilor și procedurile de achiziție publică. O administrație eficientă trebuie să identifice și să corecteze asemenea probleme prin propriile mecanisme de control, înainte ca acestea să ajungă să afecteze situațiile financiare anuale.
Bíró Barna-Botond și responsabilitatea conducerii unei administrații cu probleme financiare repetate
În calitate de președinte al Consiliului Județean Harghita și ordonator principal de credite, Bíró Barna-Botond conduce instituția care administrează resursele financiare și patrimoniale ale județului și coordonează un aparat cu responsabilități extinse. Dincolo de atribuțiile departamentelor economice, ale contabililor și ale managerilor instituțiilor subordonate, conducerea județului trebuie să asigure existența unor mecanisme eficiente de control, supraveghere și prevenire a abaterilor. Când într-un singur exercițiu financiar sunt descoperite 21 de constatări care ating domenii atât de diferite, problema devine una de management public, de organizare instituțională și de responsabilitate administrativă.
Numeroase erori au fost corectate în timpul auditului, sume au fost recuperate, iar pentru anumite deficiențe au fost adoptate măsuri de remediere. Tocmai această succesiune de regularizări ridică o întrebare incomodă pentru conducerea Consiliului Județean: de ce au fost necesare verificările externe pentru identificarea și corectarea unor situații care trebuiau controlate permanent de structurile proprii ale instituției?
De ce active de peste 12 milioane de lei au rămas supraevaluate în bilanț? Cum au putut rămâne neînregistrate creanțe de peste 4,5 milioane de lei? Cine a verificat documentele care au permis decontarea unor cheltuieli nelegale către culte, plata unor majorări salariale nejustificate și derularea achizițiilor directe fără respectarea tuturor procedurilor legale? Aceste întrebări vizează eficiența administrării banilor publici și capacitatea conducerii de a institui reguli care să funcționeze înainte de apariția unei constatări oficiale.
Pentru Bíró Barna-Botond, provocarea este una care depășește comunicarea publică despre proiecte, finanțări sau investiții. Harghita are nevoie de o administrație în care situațiile financiare reflectă corect realitatea, în care fiecare creanță este urmărită, fiecare contract este verificat, fiecare finanțare este acordată în condiții de legalitate și fiecare instituție subordonată răspunde pentru modul în care cheltuiește fondurile primite. Rezultatele exercițiului financiar 2025 evidențiază tocmai slăbiciunile acestor mecanisme.
Bilanțul administrativ rămâne apăsător: 21 de constatări, active supraevaluate cu peste 12,4 milioane de lei, creanțe de milioane neînregistrate la timp, cheltuieli salariale nelegale, finanțări decontate necorespunzător și achiziții realizate cu abateri de la regulile de transparență. Într-o instituție publică, corectarea problemelor după identificarea lor este obligatorie. Responsabilitatea unei conduceri eficiente este însă să construiască un sistem care să le prevină. Iar după aceste constatări, președintele Bíró Barna-Botond are de oferit explicații publice despre modul în care funcționează administrația pe care o conduce și despre măsurile concrete prin care asemenea deficiențe vor fi împiedicate să se repete.
sursa: anchetatorii.ro