Șoc pe piața energiei: Românii plătesc cel mai scump curent din Uniunea Europeană raportat la nivelul de trai
România ocupă primul loc în Uniunea Europeană atât la creșterea anuală a prețului energiei electrice pentru gospodării, de peste 50%, cât și la prețul exprimat în standardul puterii de cumpărare. Datele Eurostat pentru primul semestru din 2026 arată un contrast puternic: în timp ce consumatorii români au suportat cea mai mare scumpire, în Danemarca prețul curentului a scăzut cu aproape o treime.
Diferențele dintre țări arată că relaxarea piețelor energetice nu ajunge în același fel la consumatori. Factura finală depinde și de taxele aplicate, de măsurile de sprijin și de momentul în care contractele reflectă schimbările din piață, explică publicația greacă Energy Press, într-o analiză preluată de Rador Radio România.
România, o scumpire de peste 50%. Danemarca, o ieftinire de aproape 32%
Comparativ cu primul semestru din 2025, prețurile energiei electrice pentru gospodării au crescut în 13 state membre, au scăzut în 11 și au rămas relativ stabile în trei.
România a înregistrat cea mai mare creștere, de peste 50%, fiind urmată la distanță de Irlanda, cu 19,8%, și Finlanda, cu 18,4%.
La polul opus, Danemarca a avut o scădere de 31,7%, Luxemburg de 24,1%, iar Cehia de 11,8%. Comparația Eurostat urmărește prețurile în monedele naționale, cu taxele și TVA incluse. Procentele descriu evoluția prețului, nu modificarea fiecărei facturi individuale, care depinde și de consum.
De ce România ajunge prima când prețul este raportat la puterea de cumpărare
Cele mai mari prețuri nominale la electricitate au fost înregistrate în Irlanda, aproximativ 0,39 euro/kWh, urmată de Germania și Belgia, cu circa 0,36 euro/kWh. Cele mai mici au fost în Ungaria, aproximativ 0,11 euro/kWh, și în Malta și Bulgaria, în jur de 0,13 euro/kWh.
Clasamentul se schimbă când prețurile sunt exprimate în standardul puterii de cumpărare, indicator care elimină diferențele generale de nivel al prețurilor dintre țări.
România ajunge astfel pe primul loc, cu 46,9 unități ale standardului puterii de cumpărare pentru 100 kWh, înaintea Poloniei, cu 41,1, și Cehiei, cu 34,3. La capătul opus se află Malta, Ungaria și Luxemburg.
Acest clasament nu măsoară direct ponderea facturii în venitul fiecărei familii, dar permite o comparație mai relevantă a costului energiei între economii cu niveluri diferite ale prețurilor.
Dispariția plafonării schimbă comparația pentru consumatorii români
Un element important este perioada analizată. În primul semestru din 2025, consumatorii din România beneficiau încă de plafonarea prețurilor la electricitate. În primul semestru din 2026, schema nu mai era în vigoare.
Prin urmare, comparația anuală surprinde și trecerea de la prețurile plafonate la cele din contractele comerciale.
Energy Press subliniază că retragerea măsurilor introduse în timpul crizei energetice explică o parte din diferențele dintre state. Plafonările, subvențiile și reducerile de taxe au amortizat scumpirile, iar eliminarea lor poate modifica prețul final chiar și atunci când anumite costuri din piață scad.
Gazele mai ieftine nu aduc automat curent mai ieftin
Potrivit analizei publicației grecești, prețul mediu al gazelor naturale pentru gospodăriile din UE a scăzut cu 10,2% în primul semestru din 2026 față de semestrul precedent, până la aproximativ 0,11 euro/kWh.
Reducerea nu se transmite însă automat și integral în prețul electricității. Factura cuprinde mai multe componente, iar structura producției diferă între țări. Contează inclusiv cât de des centralele pe gaze stabilesc prețul pe piața angro, nivelul tarifelor de rețea și taxele.
Totodată, o ieftinire medie la nivel european poate coexista cu scumpiri în anumite state. Pentru România, datele arată că revenirea pieței europene după criza energetică rămâne departe de experiența multor consumatori.
Riscurile pentru iarnă nu au dispărut
Energy Press avertizează că tensiunile geopolitice și concurența pentru aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate pot pune din nou presiune pe costuri.
Aceste riscuri nu reprezintă o scumpire deja stabilită pentru fiecare contract. Ele arată însă de ce evoluția favorabilă a unei medii europene nu garantează facturi mai mici în lunile următoare.
Pentru consumatorii români, punctul de plecare este deja dificil: cea mai mare creștere anuală a prețului electricității din UE și primul loc la costul ajustat în funcție de puterea de cumpărare.
