Bani din PNRR, în joc! | Scandal total între minister și AMEPIP din cauza datelor false trimise la Bruxelles!
Autoritatea pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a ieșit la rampă, miercuri, pentru a stinge un foc mocnit: acuzațiile potrivit cărora ar fi livrat Comisiei Europene informații complet eronate și contradictorii despre desființarea conducerilor provizorii din companiile de stat. Reacția instituției vine ca un ecou dur la declarațiile ministrului Fondurilor Europene, Mihai Alexandru Ghigiu, care a scos la lumina zilei bîlbâielile din rapoartele PNRR și a arătat direct cu degetul spre AMEPIP pentru indicatorii transmişi la Bruxelles care nu se pupă deloc cu realitatea asumată anterior.
Radiografia unui dezastru administrativ: Ce reproșează ministerul
În cadrul unei conferințe de presă care a pus pe jar aparatul guvernamental, Mihai Alexandru Ghigiu a avertizat că România este la un pas de penalizări financiare uriașe din cauza unor rapoarte oficiale ciuruite de omisiuni sau redactate după reguli paralele cu cerințele europene. Ministrul a împărțit vulnerabilitățile în trei mari păcate: jaloane ratate, investiții terminate pe hârtie dar lipsite de documente justificative, și un capitol extrem de grav legat de calitatea execrabilă a datelor trimise.
Aici a intrat în scenă AMEPIP. Ghigiu a explicat fără ocolișuri că „există contradicții majore între seturile de date” trimise de agenție Comisiei Europene în momente diferite, subliniind că procentele privind consiliile de administrație locale pur și simplu nu se susțin. În viziunea ministerului, Bruxelles-ul nu vrea să vadă statistici cosmetizate preluate mecanic din registrele ONRC, ci o radiografie curată a situației din teren.
Scutul de hârtie al AMEPIP: Culpabilitatea aruncată pe lege și pe ONRC
Lovită de critici, conducerea AMEPIP a scos un comunicat de presă în care încearcă să mute responsabilitatea. Agenția susține sus și tare că nu a făcut decât să aplice litera legii, utilizând exclusiv datele de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, așa cum ar cere litera Țintei 442. Mai mult, instituția aruncă mingea în terenul deciziei Consiliului UE din 17 iulie 2026, care ar fi impus această metodologie strict bazată pe ONRC.
În propria apărare, reprezentanții agenției jură că au pus metodologia pe masul Comisiei încă din septembrie, trimițând adrese oficiale atât la minister, cât și la Secretariatul General al Guvernului. În plus, susțin ei, toate clarificările cerute în ultimele luni au fost doar lămuriri tehnice, fără să fi umblat cineva la valorile indicatorilor raportați inițial.
Miza uriașă: De ce ne doare Ținta 442
Tot acest circ birocratic se învârte în jurul unui singur obiectiv critic: Ținta 442 din PNRR. Aceasta impune curățarea companiilor publice de administratorii provizorii, atât în ministere, cât și în primării. Dacă la nivel central AMEPIP se lăuda anterior că a tăiat cu peste 50% numărul interimarilor (de la 226 la 84), marea problemă a explodat în curtea autorităților locale, acolo unde sinecurile politice sunt greu de dislocat și unde Comisia Europeană a cerut lămuriri drastice.
Pericolul este unul cât se poate de real și de costisitor. Neîndeplinirea acestui jalon, la pachet cu alte opt vulnerabilități majore aflate pe masa de evaluare, riscă să lase România fără sute de milioane de euro, sume deja blocate sau suspendate în cadrul negocierilor pentru cererile de plată.
Verificările la sânge cerute de la Bruxelles
Pentru a descurca hățișul, AMEPIP recunoaște că a trebuit să ceară primăriilor și instituțiilor tutelare documente originale care să arate cine a condus efectiv companiile de stat la data de 31 august 2026. Agenția încearcă însă să se acopere, precizând că acest control suplimentar a fost cerut direct de Bruxelles și nu invalidează calculele oficiale făcute pe baza datelor ONRC.
Între timp, reprezentanții instituției dau asigurări că rămân „în dialog tehnic” cu experții europeni și că trimit în continuare munți de hârtii pentru a convinge Comisia că cifrele raportate au totuși o bază reală, înainte ca nota de plată a incompetenței să fie achitată din banii publici ai României.
sursa: puterea.ro
