Economia României ar putea scădea cu până la 1% în acest an, iar riscul de recesiune persistă şi în 2027, în condiţiile în care perspectivele de creştere economică pentru anul viitor sunt cuprinse între 0% şi 0,5%, a declarat luni preşedintele CFA România, Adrian Codirlaşu, la un eveniment de specialitate.
„Anul ăsta vom avea recesiune. Anul ăsta noi am venit cu o creştere pentru anul viitor între 0 şi 0,5%, la fel, când restul zic 2% şi deja primim feedback că suntem optimişti. Dar, în general, dacă mă uit în istorie, când România a fost în recesiune, niciodată n-a fost un singur an, au fost măcar doi. Şi de asta, riscurile rămân de recesiune şi pentru anul viitor, deşi ar trebui să fie uşor mai bine decât în anul ăsta”, a afirmat Adrian Codirlaşu, la evenimentul Banking Forum organizat de Financial Intelligence, scrie AGERPRES.
Economia ar putea scădea cu până la 1% în acest an
Acesta a explicat că perspectivele economice sunt afectate de reducerea producţiei de energie şi de evoluţia consumului.
„În anul ăsta, practic, o să vedem datele pe trimestrul III, dar în momentul în care centrala de la Cernavodă e închisă şi importăm, deci, pe de o parte, ne scade producţia, pe de altă parte, ne scade exportul net, cu ambele componente ale PIB, nu are cum să iasă plus. Şi vedem consumul, atât pe bunuri, cât mai ales pe servicii, cum evoluează. Nu văd cum să iasă plus. De asta, aşteptarea mea pentru acest an este de o recesiune uşoară, undeva până în 1% scădere, şi anul viitor, mă rog, dacă avem noroc, stăm pe loc”, a susţinut preşedintele CFA România.
Deficitul și mediul extern, printre riscurile pentru România
Potrivit acestuia, dificultăţile economice sunt amplificate de situaţia externă şi de necesitatea finanţării deficitului bugetar.
„Pentru că şi mediul extern este extrem de dificil şi am zis anii trecuţi, când vorbeam de deficite, că, având asemenea deficit, ne luăm un risc macro mare, că trebuie să finanţăm acel deficit şi, dacă avem noroc că piaţa externă e ok, atunci îl putem finanţa, dar dacă piaţa externă nu e ok, avem o problemă în a-l finanţa, cum a fost în anul 2008, când am intrat în criză doar cu 12% datorie publică în PIB. Dar erau atunci nişte scadenţe la datorie, atât publică, cât şi privată, care ne-au dus în criză şi la Fondul Monetar”, a explicat Codirlaşu.
Presiuni asupra inflaţiei dinspre energie
Referindu-se la inflaţie, acesta a arătat că majorarea preţurilor energiei reprezintă unul dintre factorii care exercită presiuni asupra economiei.
„Cu inflaţia am văzut că avem o recreştere a inflaţiei. De ce? Pentru că pe noi ne-a lovit partea de energie pe toate cele trei componente. Avem criză internă pe energie electrică, e oprită centrala de la Cernavodă, deci preţurile se duc în sus când oferta scade. Apoi avem preţul gazului metan în lumea europeană. N-a mai fost aşa mare din 2022, de când a pornit războiul din Ucraina. Mă rog, atunci a fost mult mai mare decât e acum, dar ca nivel, din 2022 n-a mai fost atât de mare. Deci nu are cum, de asemenea, să nu se vadă în preţuri. Şi avem preţul petrolului, care acum se tranzacţionează, Brent, cel relevant pentru Uniunea Europeană, undeva la 112-113 dolari pe baril. Iar dacă se şi reaprinde conflictul, vă daţi seama, nu are cum să scadă”, a declarat Codirlaşu.
Prognoză pentru curs: 5,4-5,5 lei pentru un euro la finalul anului viitor
În ceea ce priveşte evoluţia cursului de schimb, acesta estimează o depreciere graduală a monedei naţionale în următorii ani.
„Pentru curs, cum spuneam, avem o apreciere reală şi, din cauza asta, având o apreciere reală, vom avea acest trend de uşoară depreciere a leului, gen 10-15 bani în fiecare an, mult timp de acum încolo. De asta noi avem forecast pentru anul următor undeva între 5,4 şi 5,5 euro-leu la final de an”, a declarat Codirlaşu.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracţie a economiei de 0,4%, faţă de o creştere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale.
