Armata digitală a lui George Simion. Cine se află în spatele miilor de aprecieri și comentarii de pe rețelele sociale?

Zeci de mii de aprecieri, comentarii asemănătoare, reacții sincronizate și profiluri cu activitate redusă. În jurul paginilor de socializare ale lui George Simion apar indicii care ridică întrebări despre autenticitatea unei părți a susținerii sale online. Investigațiile presei, cercetările independente și rezultatele electorale conturează o diferență importantă între popularitatea afișată pe internet și comportamentul real al alegătorilor.

Cine sunt boții și trolii și cum funcționează propaganda digitală

În comunicarea politică modernă, numărul de aprecieri, comentarii și distribuiri a devenit un instrument prin care politicienii încearcă să își demonstreze popularitatea. O postare cu zeci de mii de reacții poate crea impresia că autorul ei se bucură de un sprijin public considerabil. Numai că popularitatea digitală nu este echivalentă cu susținerea electorală, iar interacțiunile nu provin întotdeauna de la utilizatori independenți.

Boții sunt programe informatice capabile să execute automat acțiuni pe platformele sociale. Ei pot publica mesaje, distribui conținut și, în funcție de posibilitățile tehnice, pot simula anumite comportamente ale utilizatorilor reali. Trolii sunt, de regulă, persoane care intervin deliberat în conversații pentru a provoca reacții, a genera conflicte, a descuraja opiniile contrare sau a deturna subiectele discutate.

Există și o a treia categorie, poate chiar mai greu de identificat: comentatorii coordonați. Aceștia sunt persoane reale care acționează după instrucțiuni comune, folosind aceleași teme, expresii și direcții de comunicare. În asemenea situații, nu avem neapărat de-a face cu automatizare informatică, ci cu automatizarea comportamentului uman.

Scopul unor astfel de operațiuni nu este întotdeauna convingerea directă a alegătorilor. Uneori, este suficient să fie creată impresia că o opinie este larg acceptată, că un lider beneficiază de susținere covârșitoare sau că orice poziție contrară este minoritară.

Ce arată observațiile asupra a 500 de profiluri Facebook

O examinare exploratorie relatată asupra a 500 de profiluri care interacționează cu pagina de Facebook a lui George Simion a evidențiat mai multe comportamente care merită investigate.

Potrivit observațiilor comunicate, mai mult de jumătate dintre profilurile examinate nu prezentau activitate publică recentă. O mare parte dintre celelalte aveau doar activitate ocazională, iar unele nu păreau să aibă caracteristicile unor profiluri personale obișnuite.

De asemenea, au fost observate comentarii care apăreau în intervale apropiate, cu mesaje construite în jurul acelorași teme și cu variații reduse de formulare. În locul unor conversații diverse, specifice unei comunități numeroase, apăreau frecvent intervenții asemănătoare, orientate către susținerea politicianului sau contestarea criticilor acestuia.

O asemenea uniformitate poate ridica suspiciunea unei comunicări coordonate. Una dintre ipotezele care merită analizate este participarea unor membri sau simpatizanți ai partidului, mobilizați să intervină în discuțiile online. Repetitivitatea mesajelor ar putea fi explicată prin existența unor instrucțiuni comune, fără să fie necesară utilizarea unor programe automate.

Totuși, lipsa postărilor publice nu demonstrează că un profil este fals. Un utilizator poate avea setări restrictive de confidențialitate sau poate folosi Facebook în principal pentru a urmări conținut. De asemenea, asemănarea unor comentarii poate proveni dintr-o mobilizare spontană, nu neapărat dintr-o operațiune organizată.

În absența listei de profiluri, a perioadei de colectare, a modului de selecție și a unei verificări independente, observațiile asupra celor 500 de conturi reprezintă indicii exploratorii, nu dovada existenței a sute de boți sau troli.

Investigațiile presei confirmă existența unor comportamente suspecte

Fenomenul nu este nou. În decembrie 2024, publicația Adevărul a prezentat o investigație despre sute de conturi Facebook cu identități false sau suspecte, folosite pentru promovarea unor mesaje favorabile lui Călin Georgescu, George Simion și Diana Șoșoacă.

Jurnaliștii au identificat comentarii repetitive, profiluri fără fotografii personale reale, identități greu de verificat și pagini care se prezentau drept publicații de știri, fără date clare despre administratori.

Aceeași investigație a remarcat că unele mesaje erau copiate și publicate în mod repetat, inclusiv la postările publicațiilor de presă.

Un alt studiu, realizat de organizația Funky Citizens și publicat în mai 2025, a examinat activitatea online a candidaților prezidențiali.

Cercetătorii au analizat 69.529 de comentarii de pe TikTok, provenite din interacțiunile cu paginile oficiale ale lui George Simion și Nicușor Dan. Au fost identificate 286 de conturi cu comportament suspect în cazul lui George Simion, care generaseră 492 de comentarii. În cazul lui Nicușor Dan, au fost identificate 135 de conturi atipice, responsabile pentru 644 de comentarii.

Aceste date arată că tiparele de activitate neautentică sau suspectă nu sunt exclusive unui singur candidat și că fenomenul trebuie investigat prin metode verificabile, nu doar prin impresii.

Dispariția bruscă a zecilor de mii de aprecieri

Un episod semnificativ a fost prezentat de Digi24 pe 13 octombrie 2026. Publicația a remarcat o scădere considerabilă a numărului de aprecieri de pe pagina oficială de Facebook a lui George Simion.

La sfârșitul lunii august, unele postări acumulau aproape 50.000 de aprecieri în numai câteva ore. Pe 11 octombrie, alte postări depășeau 30.000 de aprecieri într-un interval asemănător. Ulterior, o postare analizată de jurnaliști înregistra puțin peste 9.000 de aprecieri după aproximativ 21 de ore.

Diferența a atras atenția inclusiv prin coincidența temporală cu perturbări ale unor infrastructuri informatice din Rusia, despre care specialiștii consultați de Digi24 au discutat în contextul rețelelor de propagandă automatizată.

Expertul Nicolae Țîbrigan a precizat însă că o legătură directă între aceste evenimente și scăderea interacțiunilor de pe pagina politicianului nu fusese demonstrată.

Această precizare este esențială. Scăderea numărului de aprecieri nu dovedește, prin ea însăși, că reacțiile anterioare proveneau de la boți. Totuși, variațiile bruște justifică o analiză a provenienței și autenticității interacțiunilor.

Ce spune știința: propaganda digitală poate fi produsă industrial

Fenomenul manipulării organizate a rețelelor sociale a fost studiat inclusiv de Universitatea Oxford.

Un raport al Oxford Internet Institute, publicat în 2021, a identificat dovezi ale operațiunilor de manipulare politică pe rețelele sociale în 81 de țări. În 57 dintre acestea fusese documentată utilizarea boților, iar în 79 erau folosite conturi operate de persoane reale.

Această diferență arată că propaganda digitală nu este neapărat automatizată tehnologic. Ea poate utiliza și oameni organizați, care execută acțiuni repetitive pentru a amplifica anumite mesaje.

Într-un alt studiu, publicat în 2016, cercetătorii Alessandro Bessi și Emilio Ferrara au analizat peste 20 de milioane de postări de pe Twitter referitoare la alegerile prezidențiale americane. Aproximativ 19% dintre mesajele analizate au fost atribuite unor conturi automatizate.

Prin urmare, o parte considerabilă a unei conversații electorale online poate fi generată fără participarea spontană a cetățenilor.

Problema centrală este că utilizatorul obișnuit nu poate identifica întotdeauna natura autorului unui comentariu. În consecință, poate interpreta mesajele unui sistem automat ca fiind expresia unei opinii colective autentice.

Regula 90–9–1: cei care comentează nu reprezintă majoritatea

O explicație importantă pentru diferența dintre popularitatea digitală și susținerea reală este oferită de regula 90–9–1, descrisă de cercetătorul Jakob Nielsen în 2006.

Potrivit acestui model orientativ, într-o comunitate online, aproximativ 90% dintre utilizatori urmăresc conținutul fără să contribuie, 9% participă ocazional, iar 1% produce o parte foarte mare din conținut.

Aplicată unui grup ipotetic de 100 de persoane, regula înseamnă că 90 urmăresc, 9 intervin ocazional și numai una este foarte activă.

Proporțiile diferă între platforme și comunități, însă principiul rămâne important: minoritatea care vorbește cel mai mult nu reprezintă automat opinia majorității.

De aceea, câteva sute de comentatori foarte activi pot domina aparent o discuție urmărită de zeci de mii de persoane. Aceștia pot crea impresia unui consens care nu există în aceeași proporție în rândul spectatorilor.

În politică, diferența devine esențială. Alegătorii care citesc, dar nu comentează, pot avea opinii complet diferite de cele afișate în secțiunea de comentarii.

Ce arată rezultatele electorale din 2024

Rezultatele alegerilor din 2024 oferă un punct de comparație între vizibilitatea online și susținerea exprimată prin vot.

La alegerile locale din 9 iunie 2024, AUR a obținut 6,27% din voturile pentru primari și numai 30 de mandate de primar la nivel național. Pentru consiliile locale, formațiunea a primit 9,53% din voturile valabil exprimate.

La alegerile europarlamentare organizate în aceeași zi, AUR a obținut 14,93%, corespunzător unui număr de șase mandate în Parlamentul European.

Mai târziu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, George Simion s-a clasat pe locul al patrulea, cu 1.281.325 de voturi, reprezentând 13,86%.

Aceste rezultate sunt semnificativ diferite de imaginea unei popularități covârșitoare pe care o pot sugera unele secțiuni de comentarii.

În același timp, procentele trebuie analizate în context: alegerile locale, europarlamentare și prezidențiale implică mecanisme diferite de vot și mobilizare. Rezultatele nu demonstrează că o parte determinată a aprecierilor online a fost falsă și nici nu pot fi folosite pentru a nega susținerea electorală reală a formațiunii.

Ele arată însă cât de riscantă este confundarea interacțiunilor digitale cu opțiunile întregului electorat.

Voturile PSD pentru George Simion: declarații care ridică noi întrebări

Rezultatul prezidențial din noiembrie 2024 trebuie analizat și în contextul declarațiilor ulterioare ale unor lideri PSD.

În ianuarie 2025, Alfred Simonis a afirmat, într-o conversație filmată cu Marcel Ciolacu, că social-democrați au acordat voturi lui George Simion, deși candidatul oficial al PSD era Marcel Ciolacu.

Declarația a fost relatată de Libertatea și alte publicații. Ulterior, Ciolacu a prezentat discuția ca pe o glumă, în timp ce George Simion a respins acuzațiile.

Subiectul a revenit în iunie 2026, atunci când primarul Buzăului, Constantin Toma, a declarat într-un interviu pentru Recorder că reprezentanți ai 33 de organizații PSD ar fi fost convocați la Vila Lac, unde li s-ar fi cerut să mobilizeze voturi pentru George Simion.

Potrivit relatării sale, strategia ar fi urmărit calificarea lui Simion în turul al doilea alături de Marcel Ciolacu.

Aceste declarații nu permit stabilirea unui număr exact de voturi transferate și nu constituie, singure, demonstrația unei operațiuni naționale aplicate uniform. Ele arată însă că rezultatul electoral al lui Simion a fost însoțit de controverse privind posibile mobilizări tactice din afara propriului partid.

Boții și trolii pot modifica votul sau doar percepția asupra popularității?

O întrebare fundamentală privește eficiența reală a propagandei digitale.

Există o diferență importantă între capacitatea de a produce vizibilitate și capacitatea de a schimba preferințele electorale. Un mesaj poate fi redistribuit de mii de ori fără să convingă un număr comparabil de persoane.

Un studiu publicat în 2023 în revista științifică Nature Communications a analizat expunerea alegătorilor americani la mesaje provenite dintr-o operațiune rusă de influență în timpul alegerilor prezidențiale din 2016.

Cercetătorii au constatat că numai 1% dintre utilizatorii analizați au concentrat 70% dintre expunerile la mesajele respective. În plus, nu au identificat dovezi ale unei relații semnificative între expunere și schimbarea atitudinilor politice, polarizarea sau comportamentul electoral.

Descoperirea nu demonstrează că boții și trolii nu influențează niciodată electoratul. Arată însă că impactul electoral nu poate fi dedus din numărul de mesaje sau de vizualizări.

Prin urmare, una dintre marile limite ale propagandei digitale ar putea fi tocmai aceasta: sistemele de amplificare pot crește vizibilitatea unei opinii, dar nu garantează transformarea ei în convingere și, ulterior, în vot.

Când agresivitatea online poate produce efectul invers

Există și o altă posibilitate care merită examinată: reacțiile excesiv de agresive pot avea efecte contrare celor urmărite.

Un comentator care insultă constant persoanele cu opinii diferite poate întări solidaritatea grupului propriu, dar poate și descuraja dialogul cu cei indeciși.

În asemenea situații, spațiul digital nu mai funcționează ca o platformă de convingere, ci ca un loc în care grupurile își reafirmă reciproc convingerile.

Pentru un politician, riscul este evident. O comunitate online foarte vocală poate oferi senzația unei susțineri aproape unanime, în timp ce persoanele care urmăresc conversațiile în tăcere pot reacționa diferit la același limbaj.

În cazul lui George Simion, datele privind încrederea publică oferă un element de context. Un sondaj INSCOP Research publicat în martie 2026 arăta că 48,3% dintre respondenți declarau că au foarte puțină încredere sau deloc în politician, în timp ce 34,3% afirmau că au destul de multă sau foarte multă încredere.

Aceste procente arată existența unui segment important al populației cu un nivel foarte redus de încredere. Totuși, datele nu stabilesc că această atitudine ar fi fost provocată de agresivitatea comentariilor online.

O asemenea legătură ar necesita cercetări specifice despre percepția limbajului politic, reacțiile spectatorilor și comportamentul alegătorilor care nu participă la conversațiile digitale.

Realitatea electorală nu poate fi înlocuită de popularitatea virtuală

Toate aceste informații descriu o problemă mai largă a comunicării politice: posibilitatea construirii unei imagini publice disproporționate prin intermediul rețelelor sociale.

Boții pot amplifica mesaje, trolii pot provoca reacții, iar comentatorii coordonați pot face ca o comunitate să pară mai numeroasă și mai omogenă decât este în realitate.

În schimb, regula 90–9–1 amintește că spectatorii reprezintă adesea majoritatea unei comunități online. Aceștia nu își exprimă obligatoriu acordul cu opiniile dominante din comentarii și nici nu pot fi considerați susținători doar pentru că urmăresc o pagină.

În jurul conturilor lui George Simion există investigații jurnalistice și cercetări care semnalează activitate suspectă, mesaje repetitive și fluctuații importante ale interacțiunilor. Nu există însă, din informațiile prezentate, o demonstrație completă privind numărul exact de conturi false, persoanele care le controlează sau implicarea directă a conducerii AUR în asemenea activități.

Tocmai de aceea este necesară transparența. Datele verificabile despre conturile coordonate, publicitatea politică și mecanismele de amplificare ar permite publicului să distingă între popularitatea autentică și popularitatea artificială.

O democrație nu se măsoară prin numărul de aprecieri, iar un comentariu nu valorează cât un vot. Popularitatea din mediul online poate fi construită sau amplificată; susținerea electorală trebuie verificată prin voturi reale și prin cercetări reprezentative.

Surse și referințe

1. „Digi24, 13 octombrie 2026 – Prăbușirea aprecierilor de pe pagina lui George Simion” (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/prabusirea-brusca-a-like-urilor-la-simion-si-influencerii-lui-georgescu-exista-o-legatura-centrele-yandex-din-rusia-3990021)
2. „Adevărul, 12 decembrie 2024 – Sute de conturi Facebook cu identități false” (https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/sute-de-conturi-de-facebook-cu-identitati-false-ii-2407730.html)
3. „Funky Citizens, 15 mai 2025 – Analiza prezenței pe social media a candidaților” (https://funky.ong/analiza-prezentei-pe-social-media-a-candidatilor-la-presedintia-romaniei-editia-ii/)
4. „Oxford Internet Institute, 2021 – Industrialized Disinformation” (https://demtech.oii.ox.ac.uk/research/posts/industrialized-disinformation/)
5. „Bessi și Ferrara, 2016 – Social bots distort the 2016 U.S. Presidential election online discussion” (https://doi.org/10.5210/fm.v21i11.7090)
6. „Jakob Nielsen, 2006 – Regula 90–9–1” (https://www.nngroup.com/articles/participation-inequality/)
7. „Nature Communications, 2023 – Influența operațiunii rusești asupra comportamentului electoral” (https://www.nature.com/articles/s41467-022-35576-9)
8. „AGERPRES – Rezultatele finale BEC la alegerile locale din 2024” (https://agerpres.ro/alegeri-locale-2024/2024/07/10/bec-rezultate-finale-alegeri-locale-primari-psd-34-74-pnl-29-07–1325753)
9. „Parlamentul European – Rezultatele oficiale din România, 2024” (https://results.elections.europa.eu/ro/rezultate-nationale/romania/2024-2029/)
10. „Libertatea – Declarațiile Alfred Simonis și Marcel Ciolacu despre voturile PSD” (https://www.libertatea.ro/stiri/alfred-simonis-si-marcel-ciolacu-confirma-ca-psd-i-a-dat-voturi-lui-george-simion-sa-stii-ca-toti-i-am-dat-5144560)
11. „Recorder – Interviul cu Constantin Toma” (https://recorder.ro/outsider-politic-3-constantin-toma-nu-grindeanu-conduce-psd-ci-familia-olguta-claudiu/)
12. „INSCOP Research, martie 2026 – Încrederea în personalitățile politice” (https://www.inscop.ro/martie-2026-barometrul-informat-ro-inscop-research-editia-a-viii-a-capitolul-2-increderea-in-personalitatile-politice/)