Prognoza BNR se înrăutățește: Rata anuală a inflației va accelera până la finalul anului, depășind nivelul estimat de 6,1%
Rata anuală a inflației își va relua traiectoria ascendentă până la sfârșitul anului 2026, urmând să depășească pragul de 6,1% anticipat inițial de Banca Națională a României (BNR). Acest avertisment reiese clar din minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie, dată marți publicității. Principalele motoare ale acestei presiuni inflaționiste sunt reprezentate de scumpirea combustibililor și a energiei, explozia prețurilor la materiile prime și volatilitatea cursului de schimb valutar.
Perspective economice deteriorate pe termen scurt
Membrii Consiliului de administrație al BNR au concluzionat că noile analize macroeconomice indică o degradare a perspectivelor pe termen scurt, contrazicând optimismul temperat din vară. În prognoza precedentă, emisă în luna august, BNR anticipa că inflația se va stabiliza la 6,1% în decembrie 2026, urmând o pantă descendentă până la nivelul de 2,8% prognozat pentru iunie 2028.
„Potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, implicit peste valorile din prognoza pe termen mediu din luna august 2026”, subliniază documentul oficial emis de banca centrală.
Șocul de pe partea ofertei: Energia, combustibilii și crizele globale
Deteriorarea acestui tablou macroeconomic este dictată aproape exclusiv de factori ce afectează costurile de producție (pe partea ofertei). Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și efectele devastatoare ale secetei severe din acest an se resimt puternic în economie.
„S-a observat că relativa înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației are ca determinanți factori/șocuri pe partea ofertei, cu precădere scumpirea combustibililor și energiei și creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare”, precizează minuta BNR. Instituția avertizează că o prelungire a instabilității din Orientul Mijlociu riscă să amplifice presiunile inflaționiste, ducând la o scumpire generalizată a bunurilor importate, ceea ce menține un grad ridicat de incertitudine pentru economia românească.
Totuși, bancherii centrali au identificat și câțiva factori de atenuare. Rezultatele favorabile obținute în anumite sectoare ale producției agricole vegetale au ajutat la stabilizarea prețurilor pentru legume, fructe și ouă. În plus, o eventuală temperare a consumului intern ar putea acționa ca un tampon, limitând transferul integral al costurilor majorate cu energia direct în prețul final al bunurilor de la raft.
Evoluția recentă și decizia de politică monetară
Înainte de a avertiza asupra noilor scumpiri, BNR a analizat evoluția pozitivă din perioada verii. Rata anuală a inflației a înregistrat o scădere abruptă, coborând de la pragul de 10,42% (în iunie) la 6,17% (în august 2026). Această relaxare a survenit în principal datorită epuizării efectelor de bază provocate anul trecut de eliminarea plafonării la energia electrică și de majorarea taxelor (TVA și accize). În paralel, inflația de bază (CORE2 ajustat) s-a redus de la 8,3% la 6,2%, pe fondul unei temperări a scumpirilor la alimentele procesate și servicii.
În ciuda acestor episoade de scădere temporară, riscurile viitoare au determinat Consiliul de administrație al BNR, reunit în ședința din 8 octombrie 2026, să decidă în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Similar, ratele pentru facilitatea de creditare (7,50%) și facilitatea de depozit (5,50%) au rămas neschimbate, la fel ca și nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii pentru instituțiile de credit.
sursa: digi24
